Când se trece pe sub masă în 2026 și ce semnificație are acest obicei
0În fiecare an, în apropierea Paștelui, tot mai mulți credincioși caută informații despre ziua în care se trece pe sub masă 2026, pentru a respecta unul dintre cele mai importante obiceiuri anterioare Sărbătorilor Pascale.
Acest ritual, păstrat din generație în generație în tradiția ortodoxă, nu este doar un gest simbolic, ci o manifestare profundă a credinței, a smereniei și a legăturii spirituale cu momentele esențiale din viața lui Iisus Hristos.
Se trece pe sub masă în Vinerea Mare, pe 10 aprilie
În 2026, Vinerea Mare, ziua când se trece pe sub masă, cade pe 10 aprilie. Aceasta este ziua în care creștinii comemorează răstignirea și moartea lui Iisus Hristos, fiind considerată una dintre cele mai încărcate spiritual zile din Săptămâna Patimilor.
În bisericile ortodoxe, în această zi are loc slujba Prohodului Domnului, un moment de profundă emoție religioasă. În cadrul slujbei, în mijlocul bisericii este așezată o masă specială, pe care se află Sfântul Epitaf – o pânză brodată ce reprezintă punerea în mormânt a lui Iisus. Credincioșii vin să se închine și, la final, trec pe sub masă.
Unii credincioși trec pe sub masă o singură dată, închipuind unicitatea Jertfei Fiului lui Dumnezeu, iar alții trec pe sub masă de trei ori, în amintirea celor trei zile în care trupul lui Hristos a șezut în mormânt, potrivit explicațiilor site-ului Creștin Ortodox.
Acest gest este realizat, de obicei, în liniște, cu rugăciune și reculegere, fiecare persoană având propriile gânduri și dorințe pe care le aduce în fața lui Dumnezeu.
Semnificația obiceiului
Semnificația acestui ritual este una profundă și are rădăcini în simbolistica creștină. Trecerea pe sub masă reprezintă, în mod simbolic, coborârea în mormânt alături de Iisus Hristos și, totodată, speranța renașterii spirituale. Este un gest de smerenie, prin care credincioșii își arată respectul față de sacrificiul făcut pentru mântuirea lumii.
Trecerea pe sub masă de trei ori nu este întâmplătoare. Numărul trei este asociat cu Sfânta Treime – Tatăl, Fiul și Sfântul Duh – și simbolizează desăvârșirea și echilibrul spiritual.
În tradiția populară, se spune că acest obicei are și rol protector: cei care trec pe sub masă cu credință vor fi feriți de boli, necazuri și ghinion. Unii credincioși își pun dorințe sau rostesc rugăciuni în gând, considerând că acest moment este unul favorabil pentru împlinirea lor.
Dincolo de aceste credințe, ritualul rămâne, în esență, un moment de introspecție, liniște și apropiere de valorile spirituale.
Alte tradiții în Vinerea Mare
Vinerea Mare este o zi de doliu și reculegere, iar tradițiile respectate în această zi reflectă acest caracter solemn. Una dintre cele mai importante reguli este postul aspru: mulți credincioși aleg să nu mănânce și să nu bea nimic până seara sau consumă doar alimente simple, fără ulei.
De asemenea, se spune că nu este bine să se desfășoare activități casnice grele, precum spălatul, călcatul sau cusutul, deoarece această zi trebuie dedicată rugăciunii și liniștii sufletești. În mediul rural, aceste interdicții sunt respectate cu strictețe, fiind considerate esențiale pentru bunăstarea familiei.
O altă tradiție răspândită este scăldatul ritualic în apă rece, practicată în unele zone încă de dimineață. Se crede că acest obicei ajută la purificarea trupului și la menținerea sănătății pe tot parcursul anului.
Tot în Vinerea Mare, credincioșii participă în număr mare la slujbele religioase, iar bisericile devin locuri de liniște și reflecție. Atmosfera este una solemnă, pregătind sufletele oamenilor pentru bucuria Învierii din noaptea de Paște.