Cele mai ciudate construcţii ridicate de comunişti în Europa

Comunismul a lăsat în ţările prin care a trecut de multe ori oameni săraci, înregimentaţi, dar şi clădiri uriaşe, cu o arhitectură îndoielnică. Nu a existat o ţară în care comunismul să nu fi trecut, care să nu fi fost afectată de nebunia arhitectonică a conducătorilor.

Arhitectura realist-socialistă nu va intra niciodată într-o carte de arhitectură sau nu va fi considerată niciodată artă. 

Exagerările comuniste au dus la clădiri ciudate, cu forma aproape neinteligibile, dar, mai ales, cu un scop care nu a fost niciodată clarificat.

Multe monumente au fost construite în zone îndepărtate ale ţării, astfel astăzi fiind nişte ruine. Cei de la Business Insider au făcut o listă cu cele mai inedite construcţii. 

Monumentul revoluţiei din Croaţia (pe atunci Iugoslavia) - o sculptură dedicată oamenilor din Moslavina în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

O clădire în Georgia care arată ca şi cum ar fi fost făcută în Photoshop. Era destinată ministerului autostrăzilor, iar astăzi este sediul unei bănci.

În Bulgaria există o clădire care seamănă cu un OZN. Trebuia să fie casa spirituală a Partidului Comunist, pe masivul Buzludzha.

Hotelul Forum din Cracovia, Polonia.

Circul din Chişinău, abandonat pentru mulţi ani, după ce a fost construit în 1981, dar acum redat în folosinţă.

Arhitecţii comunişti apreciau sigur filmele SF, pentru că realizau construcţii cu formă de OZN, care trebuiau neapărat ridicate pe coloane.

Clădirea radio din Bratislava, Slovacia. A fost construită în 16 ani şi este cu capul în jos.

Casa Poporului, varianta românească

Ridicarea unui monument strategic, aşa cum este Casa Poporului, nu a fost o idée care a înflorit doar în mintea lui Nicoale Ceauşescu. Chiar din timpul lui Carol al II-lea, oameni importanţi şi influenţi începuseră să discute despre realizarea unei asemenea construcţii, desigur, fără a fi botezată Casa Poporului.

Nicolae Ceauşescu nu era un om uşor de mulţumit şi în momentul în care a decis că vrea să aibă o fortăreaţă uriaşă în Bucureşti a organizat un concurs la care au participat nu mai puţin de 17 colective de arhitecţi.

Pentru a ridica impresionanta construcţie au muncit în jur de 20.000 de oameni, timp de şapte ani, în trei schimburi. Nu au ţinut cont de caniculă sau frig, iar pentru efortul depus au fost răsplătiţi cu sume importante de bani, după cum povestea Anca Petrescu în urmă cu doi ani.

Lucrările de la Casa Poporului nu sunt încă terminate. Imediat după Revoluţia din 1989 toate lucrările au fost sistate. A urmat un lung proces prin care românii erau întrebaţi dacă vor să demoleze construcţia aproape terminată.