INFOGRAFIE Vinuri româneşti de la raft, premiate cu aur şi argint

Cele mai bune vinuri din România au fost premiate în cadrul unui concurs internaţional prezidat de trei dintre cei mai buni enologi ai lumii. „Weekend Adevărul“ vă prezintă lista vinurilor câştigătoare de medalii care sunt disponibile pe rafturile magazinelor.

Gala Premiilor de Excelenţă Vinul.ro a adunat laolaltă, la sfârşitul lunii octombrie, principalii producători şi importatori de vinuri din România pentru decernarea medaliilor care atestă calitatea produsului lor. Ceremonia de premiere pentru cele mai apreciate vinuri care se găsesc sau care se pregătesc să intre pe piaţa din România a fost coordonată de trei Master of Wine – în premieră naţională – ca preşedinţi ai comisiilor de jurizare.

În concurs au fost înscrise nu mai puţin de 350 de vinuri de pe cinci continente, din ţări precum România, Africa de Sud, Australia, Chile, Franţa, Italia, Liban, Portugalia, Republica Moldova, Spania, SUA şi Ungaria.
28 de medalii de aur şi de argint

Competiţia s-a desfăşurat pe două direcţii: secţiunea „retail“, unde cele mai bune vinuri prezente pe rafturile magazinelor au primit calificative din partea unui juriu internaţional, şi secţiunea „non-retail“, unde vinurile de colecţie, îmbuteliate în ediţii limitate sau provenite din rezerve proprii, au fost evaluate de unii dintre cei mai exigenţi somelieri şi enologi.

„Ceea ce este important la Premiile de Excelenţă Vinul.ro este accentul pus pe consumatori. În afară de probele înscrise de producători în competiţie, am dedicat o secţiune specială sticlelor cumpărate de noi direct de la rafturile magazinelor – adică acele produse la care consumatorul are acces în mod obişnuit, pentru a-i facilita acestuia alegerea unui produs de calitate“, a precizat Cezar Ioan, organizatorul acestei gale.

În cadrul competiţiei dedicate vinurilor cumpărate direct de pe raft s-au acordat 7 medalii de aur şi 21 de argint. Într-un top al medaliilor, pe locul întâi se află Cramele Recaş, cu 3 medalii de aur şi 5 de argint, distincţii câştigate în ambele secţiuni ale concursului. Următoarele două locuri au fost ocupate de Crama Oprişor, cu 3 medalii de aur şi 2 de argint, şi de Vinarte, producător ale cărui vinuri au obţinut 2 medalii de aur şi 4 de argint.
 

Vinul este socotit aliment ce se consumă asociat cu mâncarea, nu o băutură alcoolică Juriul a fost condus de trei enologi de talie mondială

Cum să alegem vinul potrivit

Vinul poate fi un acompaniament excelent pentru o masă delicioasă, elementul care desăvârşeşte experienţa unei cine reuşite. El este important nu doar pentru că este bun la gust şi foarte sănătos (consumat în cantităţi moderate), ci funcţionează ca şi un condiment, deoarece curăţă bolta palatină şi contracarează gusturile puternic sărate sau amare.

Enologii spun că nu se poate vorbi despre „cel mai bun vin“ deoarece, pentru ca experienţa unui vin să fie cu adevărat completă, băutura trebuie alăturată mâncării potrivite, astfel ajungându-se la „cea mai bună combinaţie“, deoarece vinul este considerat aliment ce se consumă asociat cu mâncarea, nu băutură alcoolică.

În general, e bine să asociem vinuri cu mâncăruri cu aceleaşi caracteristici (vinuri dulci cu mâncăruri dulci, vinuri amare cu mâncăruri sărate). Acest lucru e valabil şi pentru culoarea mâncărurilor şi a vinurilor: combină vinurile albe cu cărnuri albe şi vinurile roşii cu carnea roşie. O clasificare primară care trebuie făcută în alegerea unui vin se face după indicaţiile prezente pe fiecare sticlă. Vinurile pot fi „de masă“, unde provenienţa este anonimă, iar soiurile pot fi amestecate sau pot avea o indicaţie geografică, notată prin simbolul DOC (denumire de origine controlată), când se precizează exact zona de unde provine vinul şi soiul strugurilor folosiţi.

Alegerea vinului trebuie să ţină cont de:

Consistenţă. Un vin cu un gust puternic trebuie asociat cu mâncăruri cu arome puternice, astfel încât vinul să nu acopere mâncarea. Spre exemplu, merlotul ar trebui servit cu friptura de miel, nicidecum cu un peşte slab, la grătar, cu lămâie.

Aromă. Vinul dulce merge cu deserturi şi mâncăruri cu aromă dulce, iar cele mai acide, seci, merg cu sosuri condimentate, salate şi mâncăruri sărate. Nu se gustă un desert foarte dulce cu un vin demidulce. 

Vinurile româneşti medaliate cu aur Domeniile Vinarte

Sauvignon Blanc Castel Stârmina 2011

Gust plăcut, mineral-floral, intens, susţinut de aciditate, cu senzaţii care trimit către mere, pere şi grapefruit.

Domeniile Dealu Mare – Urlaţi: Fetească albă Vin Pelin alb 2011

Obţinut prin adăugarea unei infuzii obţinute prin macerare-fermentare de plante aromatizate natural.

Domeniile Vinarte Castel Stârmina - Tămâioasă românească 2011

Vin complex, cu arome de flori de măr, soc şi note ierboase ce se întrepătrund elegant cu gustul său de fructe exotice.

Cramele Recaş Chardonnay Castel Huniade 2012

O combinaţie de dulce-efervescent, zahărul dominant aducând nişte note de gutuie şi piersică. Textură onctuoasă şi postgust condimentat.

Vincon Vrancea: Tămâioasă românească Premiat 2010

Aromă puternică, exaltantă, cu aromă care aminteşte de mierea de albine, de savoarea ei persistentă şi bogată.

Cramele Recaş Castel Huniade Rose 2012

Culoare aprinsă, rose-coral, cu miros de cireşe coapte şi ceară de albine. Este un vin prietenos, cu aciditate mai scăzută.

Golul Drâncei Merlot Măiastru de la Carl Reh Winery 2010

Culoare rubinie, puternică. Senzaţii dulci, intense şi gust intens de fructe roşii confiate şi sâmburi de migdale.

Christy Canterbury, preşedintele juriului internaţional, spunea că dacă vom reuşi să creăm un brand în jurul soiurilor locale, precum Feteasca regală, piaţa vinurilor din România ar putea cunoaşte o ascensiune fără precedent. În opinia acesteia, expunerea unui brand naţional, prezenţa în magazinele de vinuri din marile capitale, întâmpinarea consumatorilor la raft, orientarea atenţiei consumatorilor către misterele şi tradiţia vinurilor româneşti i-ar ajuta enorm pe viticultorii autohtoni.