Cozonacul, desertul sacru al românilor. Plus 10 reţete delicioase

Tradiţia ortodoxă asociază marii sărbători creştine a Paştelui şi mâncăruri sacralizate, printre care cozonacii. Cozonacul se prepară în Săptămâna Mare, la fel ca şi pasca. Este considerat o prăjitură tradiţională românească, dar îl regăsim, în diverse variante, şi în alte culturi: la bulgari, ruşi, polonezi, italieni sau francezi.

Cozonacii au, pe teritoriul ţării noastre, diverse forme şi reţete: ei pot fi alungiţi, împletiţi sau nu, rotunzi şi înalţi (numiţi babe, în zona Moldovei). Fie că sunt simpli, umpluţi cu stafide, rahat, nucă şi cacao, ciocolată, mac, brânză sau dulceaţă şi gem, ei sunt nelipsiţi de pe masa Pascală.

La origine, cozonacul este de fapt o pâine mai specialã, cu o reţetã veche ce a fost îmbunătãţitã progresiv, de aici şi componenţa lui sacralizată.

În Evul Mediu brutarii preparau cozonaci cu fructe uscate, pentru că ţineau mai mult timp. Reţeta a fost îmbogăţită în timp cu ingrediente ce dau şi mai multă savoare acestui desert: unt, ouă şi preţioasele condimente aduse de pe alte condimente.

Întâlnim variante de cozonaci în Bulgari, (kozunak), în Polonia (babka), în Rusia (kulich) Franţa (brioche) sau în Italia (panettone).

Orice variantă ai prefera, simplu, umplut sau însiropat, cu glazură sau ciocolată, cozonacul îţi va întregi masa, la cea mai importantă sărbătoare creştină. Iar dacă alegi să-l prepari acasă, cu mai multă sau mai puţină trudă, căci reţetele s-au adaptat şi ele vremurilor moderne, avem 10 reţete extraordinare din care poţi alege, printre care clasicul cozonac cu nuci şi cacao, cozonac fără frâmântare, cozonac însiropat sau panettone.

Ai 10 reţete complete şi savuroase de cozonac pe clickpoftabuna.ro.