Să ardem gazul - Episodul 2
0Electrificarea sau hidrogenul, pot fi soluţii, doar că, în mod firesc, nu pot fi adoptate peste noapte, am genera alte probleme. Să aşteptăm dezvoltarea infrastructurii şi găsirea unor tehnologii de producţie mai ieftine şi mai prietenoase cu mediul vis-a-vis de electrificare iar nu este o soluţie.
Poate fi gazul o soluţie de tranziţie spre electrificare?
Pentru a da un răspuns, să vedem ce se ascunde în spatele acronimului GPL.
Gazul Petrolifer Lichefiat - GPL este un produs derivat, un amestec de butan şi propan. Propanul (C3H8) conţine trei atomi de carbon şi opt de hidrogen iar butanul (C4H10) conţine patru atomi de carbon şi zece de hidrogen. Asta înseamnă ca propanul este mai eficient pe vreme rece, in timp ce butanul nu. GPL-ul, sau LPG - Liquefied petroleum gas, conţine 40% butan şi 60% propan iarna, raportul acesta schimbându-se vara.
Ce se întâmplă când hrănim un motor cu GPL? Dacă ar trebui să ne rezumăm doar la ideile principale, acestea ar fi: 75% mai puţin monoxid de carbon, 85% mai puţine hidrocarburi, 20% mai puţin dioxid de carbon şi 40% mai puţin oxizi de azot.
Dacă ne este permisă o mică dezvoltare a acestui subiect, aş mai putea adăuga faptul că avem emisii de benzen mai mici cu 95% comparativ cu benzina fără plumb, fiind un sistem sigilat, emisiile de hidrocarburi este aproape de zero. În cazul unor scurgeri accidentale, GPL-ul se evaporă, nu prezintă riscul de a polua solul şi apa cum o fac benzina şi motorina. Arderea este una aproape completă, nu produce miros sau fum.
Dacia a demonstrat că poate juca genial cartea electrificării, s-a teleportat cu Spring pe primele locuri în clasamentele vehiculelor electrice la capitolul vânzări şi înmatriculări. Dar parte din strategia reducerii emisiilor pe întreaga gamă este şi oferirea unor motorizări cu alimentare dublă – benzină + GPL. Iar în acest moment este singurul constructor de pe piaţa românească, şi cred că nu greşesc, din Europa, care oferă o motorizare cu alimentare dublă pentru fiecare model din gamă, mai puţin pentru electrica Spring.
De ziua naţională, prin ţară, la volanul unei Dacia Logan ECO-G
Nu doar de ziua naţională, ci pe toată perioada acelei mini vacanţe am fost la volanul unui Logan ECO-G 100. Sub Capotă avem un propulsor de 999 cmc supraalimentat. Performanţele motorului, conform fişei tehnice, diferă atât de mult în funcţie de carburantul folosit încât ai impresia că maşina este echipată cu două motoare.
Dacă este folosită benzina pentru alimentare, vorbim despre 90 CP la 3.750 rpm şi un cuplu motor de 160 Nm disponibil tot la 3.750 rpm. Emisiile sunt de 119 g/km CO2 conform ciclului de măsurare WLTP, iar viteza maximă de 181 km/h. Dacă motorul este alimentat cu GPL, vorbim despre o putere de 100 CP la 5.000 rpm şi un cuplu motor de 170 Nm la 2.000 rpm. Emisiile sunt de 106 g/km CO2 conform aceluiaşi ciclu de măsurare, iar viteza maximă este de 186 km/h. Altă maşină!!! Sper că am lămurit şi ”mitul” – e puturoasă domle... Da, în trecut, acest lucru era adevărat pentru că instalaţiile de GPL erau un fel de improvizaţii autorizate. Ceea ce oferă Dacia este un sistem de fabrică, unul care beneficiază de garanţie, evident există o mapare specială pentru motor în clipa în care se selectează GPL-ul drept carburant.
În viaţa reală este mai sprintenă? Da, şi nu trebuie să fii vreun pilot de Formula 1 pentru a sesiza faptul că propulsorul este mai elastic, implică mai puţine schimbări de treaptă în traficul urban, este şi o idee mai sprinten, câştigă ture cu mai multă dezinvoltură. Într-un trafic urban lejer, consumul pe benzină a fost undeva la 8 litri, iar pe GPL de 9,3 litri. Când lucrurile s-au complicat... ambuteiaje şi mers cu 5-10 km/h în coloană, consumul a ajuns pe la 11 litri, indiferent de carburantul folosit. Pare mult 11 litri, poate că da, dar pot spune că este un fel de consum la oră, nu la 100 km. Genul de trafic în care 3 km îi parcurgi în 40 de minute.
Dar am evadat din capitală şi pe o secţiune de drum plat, drum judeţean, cu un stil de conducere cu tuşe eco, viteză de rulare între 50 şi 90 km/h, cu trei persoane la bord şi bagaje, consumul de benzină a fost de 4 litri, iar de GPL de 5,3 litri. Cu un rezervor de benzină al cărui volum este de 50 litri şi unul de GPL de 40 litri putem specula o autonomie de 2.000 km cu un plin. Asta poate fi o provocare pentru 2022...
GPL-ul este popular în România pentru că este mult mai ieftin decât benzina. Dar aceste soluţii alternative sunt populare în Europa, iar ţări precum Spania sau Franţa oferă bonusuri la capitolul taxe şi impozite pentru cei care folosesc maşini alimentate cu GPL. Nu este niciun secret că această motorizare cu alimentare dublă este alternativa oferită de Dacia pentru motorizările diesel. O soluţie care combină atât costuri reduse de utilizare dar şi emisii reduse.