Povestea românului care a construit primul automobil cu profil aerodinamic. A refuzat să vândă prototipul uzinelor Ford și General Motors

Inginerul Aurel Persu a construit din fonduri proprii primul automobil cu profil aerodinamic avansat din lume cu roțile integrate în caroserie. Tot românul a făcut un studiu în domeniul comportării navelor în spațiul cosmic.

Aurel Persu (1890 – 1977) s-a născut într-o familie de intelectuali înstăriți, apropiați ai familiei regale. A urmat Liceul Gheorghe Lazăr apoi Școala Superioară Tehnică din Berlin-Charlottenburg, absolvind Secția Mecanică în 1913, ca șef de promoție.

În 1914, el a fost medaliat de Ministerul Instrucțiunii Publice din Germania pentru un studiu în domeniul comportării navelor în spațiul cosmic.

În Primul Război Mondial a fost șef al trupelor motorizate de automobile. După ce s-a terminat războiul, a pus bazele unui proiect de invenție a pompei care transporta în conducte petrol, la mare distanță și a descoperit principiul dualității forțelor.

În perioada interbelică, a pus bazele grupului motor sportiv, echivalentul curselor de automobile de carting de azi. Inginerul își amintea, amuzant, că, uneori, o caleașcă cu cai le depășea, mai ales că automobilele mai aveau și câte-o pană din când în când.

Invenția care l-a făcut celebru

Invenția care l-a făcut celebru a fost un automobilul de formă aerodinamică cu patru roți montate înăuntrul formei aerodinamice. Brevetul a fost obținut în Germania la 19 septembrie 1924, cererea de brevetare fiind adresată la 13 noiembrie 1922.

După multe calcule și experimente de laborator, el a ajuns la concluzia că forma ideală a unui automobil, a unui vehicul în mișcare, este forma picăturii de apă în cădere, forma aerodinamică ideală. El a ajuns la coeficienți aerodinamici de 0,22 care și azi sunt greu de atins. A construit automobilul în perioada 1922-1924, din fonduri proprii, în Germania.

Caroseria a fost construită la diverse ateliere din Berlin. Automobilul este dotat cu frâne pe saboți, care acționează doar pe roțile din spate. Din cauza distanței reduse dintre roțile din spate, inventatorul a renunțat la diferențial în transmisie. Motorul tip A-G f Automobilbau Berlin este cu ardere internă și cu aprindere prin scânteie; are 4 cilindri în linie, o putere 6/20 P.S., alezajul 64 mm, cursa 110 mm și cilindreea 1400 cm.c. Cutia de viteze este de aceeași fabricație ca și motorul, iar demarorul este produs de firma Eisemann, tipul MKI-12, nr.14328. Magnetoul are aceeași fabricație, iar carburatorul este produs de firma Arthur Haendler Co. Berlin.

Uzinele Ford și General Motors au solicitat cumpărarea brevetului

Aurel Persu a adus automobilul în România, parcurgând cu el peste 120.000 kilometri, cu o viteză maximă de aproximativ 80 kilometri pe oră. Cu toate că lipsea diferențialul, putea lua viraje foarte strânse cu 60 kilometri pe oră în deplină siguranță.

Ulterior, inginerul a donat automobilul, în stare de funcționare, Muzeului Național Tehnic „Dimitrie Leonida” în anul 1969. Prototipul original nu mai funcționa, iar caroseria era deteriorată.

Deși automobilul nu a fost realizat în serie, uzinele Ford și General Motors au solicitat cumpărarea brevetului, fără a garanta însă și construirea acestuia. Acest fapt l-a determinat pe inventator să refuze propunerea.

Mașina, restaurată de Florian Marin

Reputatul expert în vehicule de colecție Florian Marin a restaurat mașina patentată în 1921-1922 de inginerul român Aurel Persu și rămasă în istorie drept primul automobil aerodinamic cu roți integrate în caroserie.

S-au respectat total planurile originale și toate detaliile tehnice inițiale la care s-a avut acces.

Omul căruia i se datorează complet această reușită colosală este Florian Marin. În doar câteva luni a transformat o epavă într-un exponat care zilele acestea stă la loc de cinste în standul României de la Bienala de Arhitectură de la Veneția.

Culoarea este cea originală. Jantele sunt cele originale, iar capacele aerodinamice au fost replicate precis. Absolut toate detaliile au fost respectate cu strictețe, până și numărul de înmatriculare este cel pe care l-a folosit Persu.

Aurel Persu este înmormântat în Cimitirul Bellu din Capitală.