Stadioane celebre din România care au numele unor personalităţi marcante
0Bucureşti, Braşov şi Cluj sunt câteva dintre oraşele României unde fotbalul a cunoscut performanţa, dar a cinstit memoria unor personalităţi marcante alte fotbalului românesc.
Stadionul Rapidului poartă numele lui Valentin Stănescu încă din 2001, fost jucător şi antrenor de fotbal, poreclit „Zimbrul“. Ca fotbalist, a activat la echipe precum Sportul Studenţesc (1942-1944), Carmen Bucureşti, predecesoarea Stelei, (1946-1947) şi Rapid (1947-1952), căruia i-a adus primul titlu din istorie. Stănescu a antrenat principalele echipe din Bucureşti, Steaua (1971-1972), Dinamo (1981-1982) şi Rapid, unde şi-a încheiat şi cariera. Cei care au lucrat cu el l-au descris drept un profesionist desăvârşit, sever şi organizat.
Construirea stadionului „Valentin Stănescu“ a început în 1936 şi a fost finalizată doi ani mai târziu. Construcţia aducea cu „Highbury“ din Londra, supranumit „The home of football“, stadionul clubului Arsenal (1913-2006). Inaugurarea „Valentin Stănescu“ s-a produs pe 10 iunie 1939, cu ocazia evenimentului care marca împlinirea a şapte decenii de la punerea în circulaţie a primului tren din România.
„Constantin Rădulescu“ este arena pe care evoluează CFR Cluj. Constantin Rădulescu a fost un fotbalist şi antrenor român. Debutul în fotbalul mare a fost la Sportul Studenţesc în sezonul 1942-1943, cu care ajunge în finala Cupei României. În 1949, după terminarea facultăţii, acesta este transferat la CFR, unde evoluează până în 1955, retrăgându-se din fotbal din cauza unei grave accidentări, moment în care primeşte oferta de a antrena grupe de juniori de la CFR. Ca tehnician, a antrenat reprezentativa de fotbal a României la trei Campionate Mondiale Consecutive (1930, 1934 şi 1938) şi a avut un rol important în cadrul Federaţiei Române de Fotbal (1923-1938).
Petrolul Ploieşti şi-a denumit, în 1990, stadionul după Ilie Oană, fost jucător şi antrenor de fotbal român. Născut în Statele Unite, unde familia sa se refugiase din cauza Primului Război Mondial. Întors în România la vârsta de 4 ani, Oană s-a stabilit în Sibiu şi a avut primul său contact timpuriu cu fotbalul, la echipa locală Şoimii. În 1937, s-a transferat la Juventus Bucureşti, unde a rămas până în 1951. După retragere, a rămas în cadrul aceleaşi echipe, mutată între timp la Ploieşti, sub numele de Petrolul. Ilie Oană deţine un record greu de egalat în fotbalul românesc, întrucât a petrecut 34 de ani la un singur club, ca antrenor şi jucător. De asemenea, este al doilea antrenor din istoria Primei Divizii din punct de vedere al numărului de meciuri, 549, fiind depăşit de Florin Halagian, cu 926.
În 2011, s-au încheiat renovările pentru stadionul Petrolul, fiind unul dintre cele mai moderne din ţară, cu o capacitate de aproximativ 15.000 de locuri, „Ilie Oană“.
FC Braşov evoluează pe Stadion Tineretului, numit după Silviu Ploeşteanu, fost jucător şi antrenor de fotbal român. Acesta a evoluat, printre altele, la Universitatea Cluj şi UA Braşov, antrenând echipe precum Steagul Roşu Braşov (1948-1968), Tractorul Braşov (1968-1969) şi reprezentativa României (1962-1964). Fiind cel mai mare stadion al Braşovului, „Silviu Ploeşteanu“ are o capacitate de aproape 9.000 de locuri şi a fost inaugurat în 1936, cu denumirea iniţială de „Regele Carol al II-lea“, găzduind meciuri de fotbal, concursuri de atletism şi hipism.
CSMS Iaşi joacă meciurile de pe teren propriu pe stadionul „Emil Alexandrescu“. Pe numele său complet Emil Lucian Alexandrescu, acesta a fost un inginer român şi a îndeplinit funcţia de primar al municipiului Iaşi între anii 1991 şi 1992. Decesul său din anul 1992 a împins Consiliu Municipal Iaşi spre o decizie de a denumi un bulevard (Strada Dimineţii) şi stadionul municipal (anterior cunoscut ca Stadionul Copou) cu numele Emil Alexandrescu.
Stadionul „Tudor Vladimirescu“ este principala arenă din Târgu Jiu, găzduind formaţia Pandurii. Inaugurată în 1963 şi renovat complet în 2005, odată cu promovarea în prima ligă a echipei, stadionul a găzduit finala Cupei României, între CFR Cluj şi FC Timişoara. Acesta a fost botezat după Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluţiei din 1821.