„Simona Halep suferă de sindromul impostorului!“ O fostă mare campioană îi face o analiză dură româncei

Simona Halep a pierdut în semifinalele turneului de la Miami, unde a fost învinsă de Karolina Pliskova şi a ratat şansa de a reveni pe primul loc în lume.

Fosta mare campioană, Martina Navratilova, a explicat de ce credea ea că Simona  a pierdut la Miami.  "Suferă de sindromul impostorului, chiar dacă a câştigat un turneu de Grand Slam şi a fost numărul 1 WTA", a spus fosta mare campioană, în timpul comentariului de la televiziunea BT Sport.

Conform specialiştilor, sindomul impostorului este o distorsiune cognitivă, caracterizată astfel:

 ”Sindromul impostorului te face să te simţi vinovat(ă) şi vulnerabil(ă) din cauză că, gândeşti tu, ocupi o poziţie şi te bucuri de privilegii care, poate, nu ţi s-ar cuveni de drept. Dimpotrivă, efectul Dunning-Kruger te face să te consideri o victimă din cauză că, gândeşti tu, sigur ai fi îndreptăţit(ă) să ocupi poziţii şi să primeşti recompense superioare.

Sindromul impostorului nu e considerat o trăsătură de personalitate (relativ stabilă), nici o boală psihică (ce ar necesita o terapie). E plasat de psihologi în categoria distorsiunilor cognitive, posibil de corectat prin procese de dezvoltare personală şi profesională (educaţie, coaching etc.).

Nu e doar o obişnuinţă individuală de a te raporta la competenţele şi performanţele tale, e un fenomen cu rădăcini şi consecinţe sociale profunde. Are legătură cu educaţia primită în familie şi în şcoală.

Are legătură cu mobilitatea socială: procesul prin care persoane care s-au născut în familii ne-favorizate şi defavorizate ajung, prin educaţie, pe poziţii socio-profesionale superioare – unde, din cauza originii lor sociale, se simt fake-uri.

Are legătură cu exacerbarea competiţiei profesionale, cu feedback-urile negative şi cu faptul că, aflaţi în competiţie cu tine, oamenii evită să-ţi recunoască performanţele, le minimizează ori chiar le neagă.

Are legătură cu relativizarea adevărurilor absolute şi a criteriilor de performanţă, cu multiplicarea perspectivelor şi alternativelor în ştiinţe şi în practicile profesionale”