„Săraca de Halep“: Simona, de compătimit după ce așa-zisele teorii conspiraționiste s-au adeverit în cazul ei

Așa-zisele teorii conspiraționiste sunt bune, ca să te dai mare cu ele în fața „prostimii“. Problema e că, în ultimii ani, tot mai multe dintre ele se dovedesc a fi orice, numai conspiraționiste nu!

Pandemia de COVID-19 și terfelirea celor care au îndrăznit să pună întrebări despre un vaccin făcut pe repede înainte ne-au oferit un exemplu clar în acest sens. Astăzi, la vreo trei ani distanță, aflăm cu nonșalanță că serul dezvoltat împotriva virusului SARS-CoV-2 n-a fost nici eficient, nici tocmai sigur, așa cum ni s-a spus obsesiv. Iar mii de persoane au fost despăgubite în Marea Britanie, după ce au rămas cu dizabilități în urma vaccinării anti-COVID, după cum a scris Adevărul, la începutul săptămânii.

Și tenisul ne oferă, din păcate, un caz similar. Pentru că modul în care a fost tratat cazul de dopaj, cu Jannik Sinner (Italia, 23 de ani, 1 ATP) în prim-plan, validează toate teoriile, aparent conspiraționiste, potrivit cărora Halep a fost scoasă din tenis doar pentru că ITIA a vrut să o dea exemplu și să-și facă un nume pe cârca ei!

Cazul Simonei, ultramediatizat, cel cu Sinner, ascuns

„Adevărul“ va pune în oglindă cazurile de dopaj cu Halep și Sinner în centrul atenției. Concluziile pot fi trase de cei care vor parcurge aceste rânduri.

Din capul locului, observăm o mare diferență între modul în care aceste dosare au fost tratate. Povestea Simonei a fost furnizată presei, cu mare tam-tam, de Agenția Internațională pentru Integritatea Tenisului (ITIA) printr-un comunicat publicat pe 21 octombrie 2022.

„Simona Halep, o jucătoare română de tenis de 31 de ani, a fost suspendată provizoriu conform articolului 7.12.1 din Programul Antidoping din Tenis (TADP). Proba a fost împărţită în două şi analiza ulterioară a conţinut FG-4592 (Roxadustat), care e pe lista 2022 a substanţelor interzise a Agenţiei Mondiale Antidoping (AMA/WADA)“. Acesta a fost anunțul cu care ITIA a pornit pe urmele Simonei, dând naștere la un caz din care mass-media s-a „hrănit“ vreo 2 ani.

Ce a făcut același for, ITIA, în cazul celor două teste antidoping picate de Jannik Sinner, în martie 2024? A ținut totul ascuns! Până marți seara, când a furnizat un comunicat sec: „Un tribunal independent a acceptat explicaţia lui Sinner, conform căreia contaminarea cu o substanţă interzisă, clostebol, un agent anabolizant, a avut loc atunci când un membru al echipei sale a aplicat un spray fără prescripţie medicală pentru a trata o rană uşoară la începutul acestui an. Acest membru al echipei a aplicat spray-ul, între 5 şi 13 martie, perioadă în care i-a oferit, de asemenea, masaje zilnice şi terapie sportivă lui Sinner. Ceea ce a dus la o contaminare transdermică involuntară (n.r. – contaminare prin atingerea pielii). După fiecare test pozitiv a fost dictată o suspendare provizorie. De fiecare dată, Sinner a contestat cu succes suspendarea provizorie şi astfel a putut continua să joace“.

Rămâi cu gura căscată, când vezi cum Halep a fost aruncată, practic, în „groapă cu lei“, lăsată să fie devorată de mass-media timp de 2 ani, pe când Sinner a fost protejat de ITIA, a primit permisiunea de a juca pe durata anchetei și anunțul privind testelor antidoping pe care le-a picat a venit „la pachet“ cu cel al iertării sale!

Contaminarea ridicolă, acceptată orbește!

Atât Halep, cât și Sinner s-au folosit de varianta contaminării pentru a se apăra în fața celor de la ITIA. Problema e că povestea furnizată de Simona pare mult mai credibilă decât cea invocată de elevul lui Darren Cahill.

Halep a susținut mereu că a folosit un supliment cu colagen, contaminat cu Roxadustat. Și a reușit chiar să dovedească acest lucru prin testele efectuate de laboratorul profesorilor francezi, Jean-Claude Alvarez și Pascal Kintz. Cu precizarea că aceștia au fost angajați de Simona și plătiți de ea. În schimb, testele efectuate de ITIA, într-un alt laborator, cu alte metode, au stabilit că a existat și o a doua sursă de Roxadustat, în afara suplimentului cu colagen.

Aceste amănunte aproape că devin irelevante acum. Pentru că, dacă în cazul lui Halep, ITIA a despicat firul în patru și a mers până-n pânzele albe pentru a demonta apărarea ei, în schimb, în cazul lui Sinner a acceptat, orbește aproape, povestea comică a italianului. Cea cu masajul oferit de un membru al echipei care își dăduse cu spray pe o rană, iar spray-ul respectiv a conținut o substanță interzisă care, ulterior, a apărut în testele picate de Jannik! Te și bufnește râsul, când citești o asemenea explicație.

Halep, carieră ruinată. Sinner, daune minime

Dacă cineva poate râde, comparând cele două cazuri, cu siguranță, vorbim despre un răs amar. Mai ales după ce vedem cum s-au încheiat cele două povești, cu Halep și Sinner.

La Simona, ITIA a cerut o suspendare de 6 ani (!), invocând și dopajul sanguin. Finalmente însă, a acceptat pedeapsa de 4 ani, dictată de tribunalul londonez, Sport Resolutions. Abia după judecata Tribunalului de Arbitraj Sportiv de la Lausanne (TAS), „Simo“ s-a ales cu o suspendare redusă la 9 luni. Doar pe hârtie. Fiindcă, în realitate, constănțeanca a fost scoasă din tenis, după anunțul oficial ITIA, pe 21 octombrie 2022. Și a primit permisiunea de a reveni în circuitul WTA pe 7 februarie 2024, după apelul câștigat la TAS. Între cele două momente au fost 474 de zile. Adică, 1 an, 3 luni și 17 zile!

La Sinner, cazul a fost tratat cu o blândețe halucinantă! În primul rând, nicio zi de suspendare. Singura decizie: italianul a rămas fără punctele și premiile pe care le-a câștigat în urma participării sale la Indian Wells 2024, acolo unde a picat cele două teste antidoping. Pe scurt, vorbim despre următoarea pierdere: 400 de puncte ATP și un cec în valoare de 325.000 de dolari pentru atingerea semifinalelor la Indian Wells.

„Simona e victima intențiilor malițioase ale ITIA!“

În martie, după apelul câștigat de Halep la TAS, „Adevărul“ a publicat un interviu tulburător cu Cristian Cernodolea, avocat înregistrat la baroul din Anglia și Țara Galilor. Acesta, cu experiența unei confruntări cu ITIA, a spus că „Simo“ a fost victima acestui for. Declarațiile lui Cernodolea merită să fie parcurse acum, din nou, în lumina ultimelor evenimente cu Jannik Sinner:

*Intențiile ITIA în acest caz au fost destul de malițioase. La TAS, trei arbitri au decis unanim că n-a fost dopaj intenționat în cazul lui Halep, ci o neglijență. Și atunci, apar și mai multe semne de întrebare cu legătură la ITIA, la scopul acestei organizații și la modul în care cei de aici își conduc investigațiile. Se vede acum că, în mod arbitrar, cei de la ITIA pot distruge carierele unor jucători! Iar asta fără a avea probe substanțiale cu adevărat.

*Cred că ITIA trebuie să-și justifice, într-un fel sau altul, finanțarea uriașă pe care o are, costurile semnificative pe care le are. Pare că această organizație s-a transformat într-una de inchiziție modernă și trebuie să-și justifice, cumva, existența prin a obține condamnări.

„Tenisul, un paradis al dopajului...“

În încheiere, redăm și fragmente din editorialul din „The Spectator“, sub semnătura jurnlistului britanic, Damian Reilly. Pentru că, din păcate pentru Halep, cuvintele acestuia „cântăresc“ altfel acum, când vedem cum cazul de dopaj cu Jannik Sinner în prim-plan a fost băgat sub preș. Ca nu cumva o vedetă a circuitului ATP, care vinde bilete la turnee și e considerat un star al noului val, să aibă de suferit. Din ce a scris Damian Reilly, așa se întâmplă în sportul de performanță de ani buni:

*În 2017, când l-am întrebat pe celebrul chimist, Angel Hernandez, dacă există dopaj în tenis a râs. <<Tenisul a fost un paradis al dopajului pentru mult timp. Nu se făceau teste, pur și simplu. Sportivii trăiau într-un paradis al dopingului. Acum, din ce știu, au început să mai facă teste, dar e o glumă ce se întâmplă>>, a fost răspunsul lui Hernandez.

*Începând din 1968, de când avem era Open, sunt vreo 80 de cazuri de dopaj de nivel înalt. Din 80.000 de jucători care au fost pe tablou în marile competiții de Grand Slam în toți acești ani. Un număr insignifiant, practic. Iar cazurile mai recente și mai importante sunt cu Halep, Șarapova și Marin Cilic. În rest, cine a fost prins pentru dopaj în tenis cu greu poate fi pus în categoria vedetelor acestui sport.

*Convingerea mea tot mai mare e că nimeni nu prea mai e interesat dacă sportivii de nivel înalt se dopează sau nu, iar această situație e și mai evidentă în lumea tenisului. Dacă așa stau lucrurile, atunci de ce v-ați mai luat de săraca Halep? E mai ușor, desigur, să ne bucurăm de acest spectacol sportiv și să credem în magie.