Dramele unui genial actor de comedie. Suferințele care i-au marcat viața lui Puiu Călinescu VIDEO

În istoria cinematografiei româneşti a rămas celebru datorită rolului Trandafir din serialul Brigada Diverse (B.D.) unde a jucat alături de marii actori Dem Rădulescu, Jean Constantin, Toma Caragiu. Astăzi se împlinesc 26 de ani de la decesul genialului actor Puiu Călinescu.

Unul dintre cei mai buni actori români de comedie, Puiu Călinescu a îndurat suferințe cumplite în copilărie. A avut o copilărie grea, după toate standardele, dar acest lucru nu este neapărat unul rău. A ştiut să întoarcă soarta în favoarea lui şi să-şi combată straşnic ursitoarele.

„Nu fericirea te căleşte. Nu. Nenorocirea. Asta te învaţă să iei viaţa pieptiş“, declara el, într-un interviu cu Eugenia Vodă, din 1996. Despre dramele sale, a povestit în aceeași emisiune tv:

"Am fost orfan de mamă de la 5 ani şi am fost crescut de surorile ei. Prima mea muncă de artist a fost să lipesc afişe de spectacole în Bucureşti, la cinema. Pe vremea aceea erau filme mute şi în pauză, când se schimbau rolele cu peliculă, eu ieşeam în sală, în faţa ecranului, ca să fac lumea să râdă. Eu nu am şcoli şi diplome, ce am învăţat am învăţat din acele filme, de pe stradă şi din viaţă. Secretul este munca, munca neîntreruptă, cu idei noi, cu veşnice căutări! Păi eu sunt bolnav dacă nu am repetiţii, sau spectacole, sau turnee, trebuie să fac mereu câte ceva. Iar dacă nu am ce, caut până găsesc. Uite, am reparat televizorul şi de atunci nu mai am imagine la el. Am reparat radioul şi nu mai are sunet. Am reparat fierul de călcat şi am ars lumina în tot cartierul. Nu pot să stau într-un loc ţepenel, am în mine un demon care îmi spune mereu <Nu am stare şi gata!> De aia şi sunt ca şi scândura, că nu are timp grăsimea să se adune. Şi atunci scriu, că textele din comediile în care joc, eu le fac şi alţii le cenzurează”, povestea artistul în emisiunea “Planeta Cinema”, a Eugeniei Vodă.

De ce a rămas repetent

Conform biografiei actorului, Puiu Călinescu, pe numele său real Alexandru Călinescu s-a născut pe 21 iunie 1920 în Capitală, în cartierul Griviţa şi a fost fiul Fotinei Călinescu, din Bucureşti, şi al actorului Jean Tomescu din Craiova. A fost crescut de mama lui, care lucra la o fabrică de ţigarete. La vârsta de 5 ani, după moartea mamei, care avea doar 23 de ani, a fost luat şi crescut de bunica din partea mamei şi de nişte unchi şi mătuşi. Nu i-a prea plăcut şcoala, repetând un an de studiu. După această perioadă, în timpul adolescenţei, se vede nevoit să se angajeze şi să-şi facă un rost în viaţă, întrucât unchiul său, în casa căruia locuia, i-a impus acest lucru, spunându-i că nu îi va mai da de mâncare. 

Asemănat cu Louis de Funes

Puiu Călinescu şi-a început cariera jucând în „revistele” de cinematograf ce prefaţau cândva în sălile de cinema proiecţia unui film. Din 1948 a intrat în trupa Teatrului de comedie „Constantin Tănase”, care l-a consacrat şi căruia artistul i-a rămas credincios până la sfârşitul vieţii. Şi-a scris singur partiturile comice pentru spectacolele de pe Calea Victoriei, cu titluri trăsnite („Un băiat de zahăr ars”, „Trăsnitul meu drag”, „Idolul femeilor” etc.), al căror protagonist a fost zeci de ani. Creator al unui personaj unic, Puiu Călinescu a fost varianta românească a îndrăgitului actor Louis de Funès. S-a stins din viaţă, la Bucureşti, pe 16 mai, 1997.