Dan Negru, revoltat după moartea lui Mihai Constantinescu: „Generaţia goldies a muzicii uşoare nu duce lipsă de succes. Le-a fost luată influenţa!“
0După ce Mihai Constantinescu a murit pe 29 octombrie, prezentatorul Dan Negru (48 de ani) şi-a exprimat revolta privind comentariile unei prezentatoare TV care a afirmat că artiştii din „garda veche“ nu mai au succes.
Dan Negru a scris, pe contul său de Facebook, un text în care critică afirmaţia unei prezentatoare TV care a spus la o televiziune de ştiri că „artiştii oldies but goldies nu mai au succes...“, în contextul morţii lui Mihai Constantinescu.
Revoltat de expresia folosită de aceasta, prezentatorul TV o numeşte „habarnistă“ în mesajul său
Negru a explicat că generaţia veche nu duce lipsă de succes, ci infleunţa reprezintă o problemă pentru aceasta. Mai mult, prezentatorul a dat exemple de legende muzicale dn ţările de lângă noi, care sunt influenceri în showbizul contemporan.
„Generaţia goldies a muzicii uşoare nu duce lipsă de succes, de apariţii media, de notorietate sau de săli de spectacole sold out. Influenţa e marea pierdere a generaţiei goldies. În ţările de lângă noi, legendele muzicale sunt influenceri în showbizul actual. Alla Pugacheva (70) face jocurile în Rusia, Lepa Brena (59) e regină în Serbia şi Omega sunt influenceri puternici în Ungaria. Nu-i pun la socoteală pe cei ca Mc’Cartney (77) şi Mick Jagger (75) - influenceri world wide (la nivel mondial - trad.)“, a punctat Negru.
„Nu faima, notorietatea sau sălile pline le-au fost luate, ci influenţa!“, a concluzionat prezentatorul TV.
Şi Mircea Radu a pus accentul, în mesajul său de adio pentru Mihai Constantinescu, pe faptul că în România adevăratele legende ale muzicii sunt „anulate“: „Ultima dată am vorbit cu Mihai Constantinescu acum un an şi ceva; despre muzici, decade şi genuri şi despre ce se ascultă acum, aici şi în lume. Nu pricepea (şi-mi spunea asta mie, care la rândul meu nu înţeleg) de ce pe cerul românesc al muzicii nu e loc pentru toate stelele, de la pitice la supernove. De ce încrâncenarea? De ce anularea a ce a fost, în ideea că «tot ce aţi făcut voi înainte e un rahat»? De ce, de ce, de ce? Fără să-mi dau seama turnam gaz pe foc cu exemple din Italia (unde Celentano, Morandi, Dalla au rămas Dumnezei) Franţa (Hallyday, Aznavour, Brel sunt statui venerate) dar şi Rusia unde Pugaciova face şi acum jocurile în muzica mare. De ce la noi nu e aşa? Păi cred că dintr-un soi de primitivism; noi, ca societate, încă nu ne-am rezolvat nişte probleme cu noi, trebuie să mai urcăm nişte trepte pentru o mai bună înţelegere a lucrurilor şi apoi o aşezare a lor corectă şi sănătoasă. Am să-mi amintesc de Mihai Constantinescu aşa cum era în această ultimă discuţie pe care am avut-o - un om blând şi neîmpăcat“.
Mihai Constantinescu a murit la vârsta de 73 de ani, după ce în luna mai a suferit două stopuri cardio-respiratorii şi a intrat în moarte cerebrală. Artistul era internat la Spitalul Floreasca din Capitală. Decesul a fost declarat pe 29 octombrie în jurul orei 19.00, după ce a suferit un al treilea stop cardio-respirator.
Cântăreţul a fost dus de urgenţă la spital pe 13 mai, după ce a suferit un stop cardio-respirator. Medicii de la Spitalul Floreasca au declarat că în prima noapte de internare starea artistului s-a agravat şi a suferit un al doilea stop cardiac şi o hemoragie cerebrală. Ulterior, surse medicale au precizat că artistul a intrat în moarte cerebrală.
Mihai Constantinescu, născut pe 4 ianuarie 1946 la Bucureşti, a fost un cântăreţ român de muzică uşoară, cu o carieră prolifică în televiziune. Într-o carieră de peste patru decenii, el a înregistrat peste 15 albume, colaborări şi solo, şi a primit numeroase distincţii.
A absolvit Institutul de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti în anul 1973, iar la scurt timp a făcut parte
din trio-ul lansat de Titus Munteanu, cu Olimpia Panciu şi Marius Ţeicu. În anul 1999 editează în format single „Iubiţi şi câinii vagabonzi“. A colaborat o perioadă îndelungată cu Anastasia Lazariuc.
Mihai Constantinescu a făcut parte dintr-o „galerie de aur“ a muzicii uşoare româneşti, alături de Dan Spătaru, Doina Badea, Corina Chiriac, Olimpia Panciu, Margareta Pâslaru, Aurelian Andreescu, Angela Similea, Marius Ţeicu, Cornel Constantiniu, Anda Călugăreanu, Mirabela Dauer şi alţii.
Despre piesele sale, cântăreţul mărturisea într-un interviu: „Toate melodiile compuse de mine sunt copiii mei şi reprezintă sufletul, emoţiile şi gândurile mele“. Reprezentative pentru cariera sa sunt „O lume minunată“, „Sus în deal“, „Un zâmbet, o floare“, „Păpuşa“, „Ad-o vântule înapoi“, „O dimineaţă în culori, cu parfum de tei şi flori“, „Vitezomanul Gică“, „Anotimpuri“, „Fetiţa mea“, „Câinii Vagabonzi“, „Maria“, „Mă întoc iar în sat“.