Carmen Tănase, despre COVID-19: „Acest virus este un plan şi ţinta sunt copiii. Cineva stă la butoane şi se joacă“ VIDEO

Actriţa Carmen Tănase crede că pandemia este doar un plan, iar cei mai afectaţi vor fi copiii care vor fi forţaţi să înveţe să trăiască îngrădiţi de frici.

Carmen Tănase a vorbit, miercuri, seară, la „Sinteza zilei“, despre efectele pandemiei de COVId19 asupra copiilor. Actriţa spune că totul pare un plan bine pus la punct în care copiii sunt ţinta, pentru că ei îşi vor forma personalitatea într-un mod total diferit decât au făcut-o generaţiile anterioare, din cauza restricţiilor, care sunt impuse în ceea ce e numit tot mai des „noua realitate“.

„Cred că este mai mult decât un experiment, cred că este un plan. Adică nu există cineva care stă la butoane şi se joacă. Nu, există o ordine bine stabilită a butoanelor, aşa cred. Eu tot refuz să-mi fie teamă.

Conştientizez că, în clipa în care chiar voi fi dominată de frică, partida cu mine este pierdută. Şi atunci refuz să-mi fie teamă, dar mă gândesc cu îngrijorare la copii pentru că am realizat că ei sunt ţinta acestei lumi noi - ni se tot spune că trebuie să ne obişnuim cu viaţa această nouă pe care o s-o trăim. Ce înseamnă viaţa asta nouă?

Noi avem puncte de reper, noi avem pe ce să ne bazăm, avem un trecut. Am trecut şi noi prin dictatură, am trecut prin comunism, prin probleme, prin lipsuri, apoi a venit această libertate, pe care fiecare a înţeles-o cum a vrut, dar am trăit.

Generaţia noastră şi-a făcut meseria, am trăit, a râs, s-a distrat, a mers în străinătate.

Oamenii aceştia care sunt acum tineri şi mai ales copiii care sunt în formare acum, care acum îşi dezvoltă şi sistemul imunitar, dar şi absolut toate circuitele psihice, copiii aceştia vor fi învăţaţi să stea într-un pătrăţel, de mici. Reflexul lor aşa va fi format.

Să nu iasă din pătratul acela, pentru dacă vor ieşi va fi nenorocire, moare bunicul acasă, să nu se apropie de colegul, să nu pună mâna pe el, pentru că e nenorocire, să nu vadă chipul educatoarei, chipul învăţătoarei care acum zâmbeşte, acum este încruntată, acum vrea să-l mângâie, dar nu poate, să-l tragă de ureche, dar nu poate.

Pentru că aşa se dezvoltă un copil. Noi mâncam fructe de pe jos, pentru că sistemul nostru imunitar e în comuniune cu natura, dar copiii aceştia sunt dezinfectaţi pe mâini de frică. Eu înţeleg părinţii, dar cum se dezvoltă el? El nu mai are afect, se dezvoltă fără empatie!“, a spus Carmen Tănase.