A murit actrița Anda Caropol. Ultima dorință a artistei: „Iubesc marea la nebunie și tot ce-mi doresc este să trăiesc cât s-o văd din nou“

Anda Caropol, actrița care a jucat peste 50 de ani la Teatrul Nottara, a murit la vârsta de 84 de ani.

Anda Caropol s-a născut la data de 09.04.1939. Copilăria și-a petrecut-o la Constanța, acolo de unde era tatăl său, de origine greacă.

A absolvit IATC, promoția 1960, la clasa profesorului A. Pop Marțian, fiind colegă cu nume mari ale scenei românești: Stela Popescu, Sebastian Papaiani, Rodica Popescu - Bitănescu.

A jucat atât teatru cât și film. A jucat pe scena Teatrului Nottara peste 50 de ani.

Din anul 1964, anul când la conducerea Teatrului Nottara a venit Horia Lovinescu, Anda Caropol începe să apară pe afişele de pe bulevard. A debutat în „Sonet pentru o păpuşă“ de Sergiu Fărcăşan, în regia lui Lucian Giurchescu, chiar în 1964, iar despre acest spectacol și-aduce aminte cu multă nostalgie.

Rolul Ofelia

În spectacolul „Hamlet”, în regia lui Dinu Cernescu, spectacol ca o bornă în teatrul anilor ’70, când se pare că trecuseră 15 ani de la ultimul spectacol cu „Hamlet” montat pe o scenă bucureșteană, Anda Caropol a fost Ofelia. Ofelia unui Hamlet celebru, interpretat de Ștefan Iordache.

„Am fost mereu timidă și foarte, foarte modestă. Dar am fost muncitoare și perseverentă. Nu m-am luptat niciodată pentru vreun rol. Nici pentru rolul Ofelia nu m-am luptat, deși mi l-am dorit foarte tare. Și mai erau două actrițe atunci în teatru, care l-ar fi putut obține. Dar regizorul Dinu Cernescu până la urmă m-a preferat pe mine. Nu mi-am propus niciodată să reușesc. Am muncit toată viața cu pasiune și dăruire, fără să mă gândesc sau să aștept de undeva vreo recompensă. Rolurile au venit ele la mine”, mărturisea actrița într-un interviu publicat pe site-ul Teatrului Nottara.  

Alături de titani ai scenei

Întrebată cum era la 20 de ani, artista a răspuns: „Puțin inconștientă… Frumoasă… Și iubeam la nebunie marea. Când eram adolescentă, lumea era altfel. Mi aduc aminte că era o concurență mare în casă pe aparatul de radio. Pentru că tata era meloman convins și făcea audiții acasă și-i mulțumesc mereu, fiindcă, fără să vreau, am o cultură muzicală bună. Tata era avocat. Și-și chema prietenii acasă și făcea un fel de serate muzicale. Iar la singurul aparat de radio pe care-l aveam în casă el voia să asculte concerte și eu voiam să ascult teatru la microfon. Și era o mare bătălie acolo în casă. Deci nu s-au mirat deloc părinții mei că vor să dau la teatru… Eram înnebunită după lumea asta a teatrului, făceam pasiuni… Mă duceam și vedeam de nu știu câte ori un spectacol, un actor… Cel mai greu a fost să-mi înving timiditatea. Dar până la urmă m-am obișnuit. Era ceva extraordinar să stau alături de actori pe care-i urmăream din culise: George Constantin, Ștefan Iordache, Alexandru Repan… Ei m-au ajutat mult. Probabil că plăcerea de a fi pe scenă și de a face meseria asta a fost mai puternică decât timiditatea mea și a învins-o. Iar în momentul în care eram pe scenă tot restul se estompa.

Pe vremea aceea, casa mea era prin centrul Bucureștiului, prin zona Batiștei, într-un apartament frumos. Copilăria mea… Nu seamănă deloc cu copilăria copiilor de azi. Am avut niște părinți minunați, mama mea era casnică, ardeleancă. Tata era de origine greacă. Părinții lui erau din Constanța, unde mi-am și petrecut copilăria, de aici și marea mea iubire pentru mare. Și acum iubesc marea la nebunie și tot ce-mi doresc este să trăiesc cât s-o văd din nou”, mărturisea Anda Caropol.

Trupul neînsuflețit al artistei va fi depus mâine, 14 decembrie, între orele 11.00 și 14.00, în foaierul Teatrului Nottara, anunță UNITER. Apoi, Anda Caropol va fi depusă la capela Cimitirului Străulești 2, unde va fi înmormântată.