Peste 85 de redacţii şi 150 jurnalişti cer autorităţilor publice acces la informaţii şi transparenţă referitoare la Covid-19
0Un număr de 87 de redacţii şi 154 jurnalişti cer autorităţilor publice centrale şi locale acces la informaţii şi transparenţă referitoare la Covid-19.
Într-un apel lansat joi, adresat Guvernului României, Ministerului de Interne şi Grupul de Comunicare Strategică, jurnaliştii solicită, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, informaţii despre numărul de cazuri, vârsta şi sexul persoanelor infectate Covid-19, al celor vindecate, carantinate, izolate, precum şi numărul, vârsta şi sexul persoanelor decedate, pe localităţi, scrie news.ro.
Este cerut şi numărul la zi al medicilor infectaţi, carantinaţi sau izolaţi, precum şi, dacă va fi cazul, numărul medicilor decedaţi din cauza infecţiei Covid-19, pe localităţi.
Mai sunt cerute informaţii actualizate privind situaţia spitalelor în contextul pandemiei Covid-19 (secţii în carantină, secţii închise pentru dezinfecţie etc); numărul de teste preluate şi procesate, cu menţionarea localităţii din care au fost preluate, precum şi a locului în care respectivele teste sunt procesate; numărul de pacienţi unici testaţi, defalcat pe localităţi; informaţii actualizate privind necesarul de aparate şi echipamente de protecţie pentru personalul din spitale (măşti chirurgicale, măşti de protecţie (FFp2 şi FFp3), combinezoane, halate impermeabile, şorţuri impermeabile, mănuşi de unică folosinţă şi echipamente pentru protecţia ochilor, necesarul de dezinfectanţi), la nivel de spital; informaţii actualizate privind numărul de aparate şi echipamente de protecţie pentru personalul din spitale achiziţionate, la nivel de spital.
Este solicitat să fie numiţi purtători de cuvânt în toate instituţiile publice, aşa cum stipulează Legea 544/2001 la articolul 16. Numele şi contactele acestora trebuie să fie publice. La fel şi numele şi funcţia membrilor Grupului de Comunicare Strategică.
„Solicităm ca informaţiile să ne fie furnizate cel puţin o dată pe zi, pe toată durata situaţiei de urgenţă, atât pe website-ul Ministerului de Interne, cât şi prin comunicatele de presă distribuite la nivel naţional şi local de autorităţile competente“.
Este vital ca la nivel local să fie înfiinţate, la nivelul celulelor de criză locale, departamente de comunicare care să fie mandatate să ofere jurnaliştilor informaţii în timp real, mai susţin jurnaliştii.
„Blocada informaţională instituită de autorităţile publice din România este fără precedent. Legea accesului la informaţiile de interes public este încălcată şi, prin aceasta, se încalcă şi dreptul fundamental al cetăţenilor de a fi informaţi. Într-o perioadă de criză, obligaţia autorităţilor de a fi transparente şi de a oferi cetăţenilor, şi prin intermediul mass-media, informaţii este una fundamentală“.
Ei afirmă că practicile Guvernului de a ascunde informaţiile au stârnit deja îngrijorarea OSCE, care transmite României că: „Dispoziţiile decretului de urgenţă, aşa cum arată astăzi, prezintă un risc de restricţionare nejustificată a activităţii jurnaliştilor, de autocenzură pentru actorii media care încearcă să informeze publicul, şi ar putea fi chiar contraproductivă. Mass-media şi jurnaliştii independenţi au un rol important în lupta împotriva dezinformării, în special online, şi nu ar trebui să fie restricţionate în mod necorespunzător în raportarea lor asupra pandemiei“.
„Tăcerea şi ascunderea informaţiilor nu sunt compatibile cu o societate democratică, chiar şi în perioada stării de urgenţă. Cetăţenii au, fără echivoc, obligaţia de a respecta solicitările autorităţilor. Dar, autorităţile au la rândul lor obligaţia de a acţiona transparent, în numele cetăţenilor. Punerea sub sechestru a informaţiilor publice, sub ameninţarea dosarelor penale, precum şi oferirea de informaţii parţiale şi formulate astfel încât să creeze beneficii de imagine aparatului de stat, sunt periculoase prin susceptibilitatea de dezinformare şi sunt apanajul unor vremuri de la care vrem să credem că România s-a îndepărtat. Considerăm că aceste practici nu fac decât să îndepărteze România de valorile europene şi de angajamentele sale internaţionale“, se mai arată în apelul publicat de Centrul pentru Jurnalism Independent.