Moartea stupidă a actorului Horia Căciulescu. De ce a fost împușcat în cap la Revoluție VIDEO
0Horia Căciulescu, actor de comedie, partener de cuplete cu Puiu Călinescu, a sfârșit cumplit pe 24 decembrie 1989, în zilele Revoluției Române, împușcat de niște militari. Astăzi se împlinesc 101 ani de la nașterea actorului.
Înainte de 1989, în programele de Revelion şi nu numai, realizate de Televiziunea Română, existau scenete şi cuplete cu mulţi actori de comedie. Un actor haios, cu față expresivă, care a făcut cuplete memorabile cu alți mari actori, ar fi împlinit astăzi, 13 februarie, 101 ani.
Destinul lui s-a încheiat însă în mod tragic, la Revoluție. Horia Căciulescu s-a născut pe 13 februarie 1922 în Belinț/Timiş, iar peste ani a devenit unul dintre actorii de comedie de la Teatrul “Constantin Tănase” din București şi unul dintre cei mai îndrăgiţi comici difuzaţi de TVR în perioada comunistă. Era celebru pentru cupletele pe care le avea alături de un alt titan al scenei, Puiu Călinescu.
Mergea spre Palatul Telefoanelor
Din păcate, viața lui s-a încheiat la doar 67 de ani, într-un mod cumplit. În timpul Revoluţiei din 1989, pe 24 decembrie, actorul, însoţit de surorile Vica şi Milica Gavriliuc, se îndrepta cu maşina spre Palatul Telefoanelor din București. Ajuns pe strada Constantin Mille, actorul s-a trezit în fața unei formațiuni de soldați, aceea fiind ultima lui imagine înainte de a muri. În declarația sa, dată ca martor, lt. maj. Emil Pană a explicat, privitor la moartea lui Căciulescu:
„Precizez că acesta nu a oprit la primul baraj aflat mai sus de noi, iar când a ajuns cu autoturismul în zona noastră, s-au efectuat somații de către militarii mei, care se aflau sub transportoare și care i-au cerut să oprească, dar actorul nu a înțeles somația, continuându-și drumul. Am dat ordin să se tragă, iar un soldat a tras în șofer, în zona capului. După ce actorul a fost împușcat s-au efectuat somații de ieșire a celor două femei din autoturism, dar ele n-au coborât imediat. Abia după un timp s-a deschis o portieră, s-a coborât un picior, după care soldaţii au tras, o femeie s-a retras, s-a deschis şi cealaltă uşă, dar a doua femeie, fiind împuşcată în fund, s-a retras”, scria publicația “Cotidianul” despre moartea marelui actor.
Comediantul a jucat în spectacole de revistă şi varietăţi la Teatrul Savoy şi la Teatrul de Estradă, apoi la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”.
A debutat în 1945, în spectacolul studenţesc „Gaudeamus igitur”, Liviu Ciulei realizând decorurile.
A interpretat numeroase roluri în piese şi scenete, mult apreciate de publicul vremii: „Fără mănuşi”, „Revista 58”, „Un băiat iubeşte o fată”, „Ocolul pământului în 30 de melodii”, „Cer cuvântul la diverse”, „Se caută o vedetă” etc, alături de nume mari ale Teatrului de Revistă: Stela Popescu, Alexandru Arşinel, Puiu Călinescu etc.
Din filmografia lui amintim: "...şi Ilie face sport" (regia Andrei Călăraşu, 1954); "Pe răspunderea mea" (regia Paul Călinescu, 1956); "O poveste obişnuită... o poveste ca în basme" (regia Ion Popescu-Gopo, 1959); "Telegrame" (regia Aurel Miheleş, Gheorghe Naghi, 1959); "S-a furat o bombă" (regia Ion Popescu-Gopo, 1961); "Paşi spre lună" (regia Ion Popescu-Gopo, 1963); "Titanic vals" (regia Paul Călinescu, 1964); "Sentinţa" (regia Ferenc Kosa, 1970); "Mihai Viteazul" (regia Sergiu Nicolaescu, 1970); "Comedie fantastică" (regia Ion Popescu-Gopo, 1975); "Tufă de Veneţia" (regia Petre Bokor, 1976); "Toate pânzele sus" (regia Mircea Mureşan, serial TV, 1977).