FOTO 25 de ani de „Seinfeld“: serialul „despre nimic“ ce a schimbat umorul
0Atunci când comediantul Jerry Seinfeld a spus că va face „un serial despre nimic“ – astăzi cel mai des întâlnit clişeu despre producţia de la NBC – nimeni nu s-a gândit că totul se va transforma într-un fenomen. De fapt, despre „Seinfeld“ se spune că a schimbat faţa umorului.
Considerat de mulţi cel mai bun serial de comedie din istoria televiziunii, sitcomul american aniversează, pe 5 iulie, un sfert de secol de la difuzarea primului episod.
„Nu se întâmplă nimic în acest show. Vedeţi, e ca în viaţă. Mănânci, mergi la cumpărături, citeşti, mănânci, mergi la cumpărături“, spune personajul George, într-unul dintre episoade.
Această poveste simplă, în care s-au regăsit atât de mulţi oameni din lumea întreagă, este ingredientul principal al succesului sitcomului care prezintă aventurile new yorkeze a patru prieteni: Jerry, Seinfeld, George Constanza, Elaine Benes şi (Cosmo) Kramer. Iar Jerry este „creierul“ care disecă realitatea cotidiană cu mult umor, fie că este vorba despre lenjerie intimă, iubite, pensionari sau maşini.
Personaje „necosmetizate“
Un alt element nou la vremea respectivă, care a contribuit din plin la popularitatea de care se bucură şi azi show-ul, este faptul că nu „a cosmetizat“ personajele, ci le-a lăsat să fie exact aşa cum sunt: ciudate, frustrate, excentrice, egoiste, narcisiste, nebune. Reale.
De obicei, după câţiva ani, un serial TV devine o relicvă, dar noi încă avem reacţii de la oameni, de parcă încă am filma. Jerry Seinfeld
Aşa că cele mai ascunse, ciudate şi nebuneşti întrebări aflate în gândurile multora, au ieşit, cu naturaleţe, la suprafaţă. Căci, nu-i aşa, există mulţi s-au întrebat dacă e mai bine „să faci treaba mică la toaletă sau la duş. Pentru că, până la urmă, toate ţevile duc în acelaşi loc“.
Replicile care intră în vocabularul urban sunt şi el o coordonată a succesului unui show, iar „Seinfeld“ a livrat câteva, de la „covrigeii care îi fac sete“ lui Kramer („These pretzels are making me thirsty“), până la interdicţia „nazistului cu supa“ („No soup for you“) sau „bla, bla, bla“ („Yadda, Yadda, Yadda“).
Chiar dacă a prezentat viaţa de zi cu zi a celor patru prieteni, serialul nu a adus deloc în prin-plan şabloanele folosite până atunci alte sitcomuri. În „Seinfeld“ nimeni nu-şi invită şeful acasă, la cină, nimeni nu face o nuntă grandioasă, nimeni nu naşte în lift. În schimb cei patru caută, bezmetici, maşina într-o parcare subterană, încearcă să vadă câte hârtii pot să încapă într-un portofel sau se ceartă pentru că nu cad de acord asupra mărimii unei porţii de salată.
Când „nimicul“ devine fenomen
Serialul a cucerit şi publicul din România, unde a fost difuzat de mai multe ori de-a lungul anilor (cu audienţe notabile chiar şi la reluări), nu a făcut excepţie. „Umorul lui Seinfeld nu este construit pe hârtie, vine din viaţa de zi cu zi“, declara publicitarul Bogdan Naumovici, un fan al sitcomului.
Seria TV a bătut multe recorduri (de la costul unui minut de publicitate până la onorariile încasate de actori), performanţe greu de egalat chiar şi de către protagonişti. Ulterior, Jerry Seinfeld nu a mai reuşit să fie implicat într-o producţie de o asemenea anvergură, chiar dacă a a revenit în 2012 cu un nou proiect, „Comedians In Cars Getting Coffee“ („Comici, în maşină, bând cafea“ – n.r.). „În sfârşit ai reuşit să faci un show despre nimic“, a glumit Larry David (co-producătorul serialului „Seinfeld“).
Într-adevăr, nimicuri. Unele dintre milioanele de nimicuri însumate într-o existenţă umană, care au dat dimensiunea fenomenului „Seinfeld“.