INTERVIU Horia Andreescu, dirijor:„Învierea“ lui Mahler, prin credinţă şi dragoste

Horia Andreescu va dirija Orchestra Naţională a Rusiei azi, de la ora 19.30, la Sala Mare a Palatului. În program: Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră de Liszt (solist Boris Berezovsky) şi Simfonia nr. 2 de Mahler.

Este dirijorul principal al Filarmonicii „George Enescu“. Fondator al orchestrei de cameră Virtuozii din Bucureşti, profesor asociat al Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti. A fost mulţi ani director al formaţiilor muzicale Radio. În concertul de Liszt, va trebui să dea întâietate pianistului Boris Berezovsky, impetuos şi destul de imprevizibil pe scenă, dar în marea simfonie a „Învierii“ de Gustav Mahler va fi singur, „stăpânul“ absolut al orchestrei.

Interviu realizat de Cristina Sârbu

Care sunt cele mai importante şi de folos învăţăminte primite de la maestrul Constantin Bugeanu, care au stat la baza carierei dumneavoastră?

Abordarea cinstită, sinceră, cu respect a adevărului dintr-o muzică. 

Mă voi strădui să-i fac să înţeleagă şi să simtă adevărul încifrat de Mahler în partitura sa. Anume, trecerea fiinţei umane de la moarte la învierea în plan spiritual prin credinţă şi dragoste.   Horia Andreescu, dirijor

Apoi, aţi spus-o de multe ori, Sergiu Celibidache v-a deschis generos marea poartă spre tainele muzicii. 

Ca să rămân la sintagma dumneavoastră „poarta spre tainele muzicii“, ea s-a deschis în mine treptat, pornind de la ceea ce purtam de la început în mine, apoi urcând treptele numite Constantin Bugeanu şi excelentul compozitor Ştefan Niculescu. Sergiu Celibidache mi-a dat curajul de a aborda întregul muzical în devenirea lui, încrederea în comunicarea cu orchestra şi priceperea de a transmite instrumentiştilor descoperirea sensului devenirii dintr-o muzică. Vi se pare complicat? Abstract? 

Da, dar tot acest proces conţine fuziunea între a şti, a simţi, a determina. 

Cum reuşiţi să vă armonizaţi şi să obţineţi de la instrumentişti colaborarea pentru o versiune muzicală care să vă poarte puternic amprenta?

De dirijat am dirijat, într-adevăr, sute de concerte dar numai cu un număr limitat de orchestre al căror nivel mă inspira. Când reuşesc să transfer – subliniez: să transfer – viziunea mea de interpretare asupra unei mase de instrumentişti, ceea ce, se ştie, nu se poate petrece la fiecare concert şi cu toate orchestrele, eu cred că este vorba de o stare specială a mea. Poate har?

În  ediţia 2011 a Festivalului „George Enescu“ aţi dirijat London Symphony Orchestra. Acum veţi lucra cu Orchestra Naţională a Rusiei într-unprogram alcătuit din extreme: Liszt şi Mahler. Ce le veţi cere instrumentiştilor ruşi?

Mă voi strădui să-i fac să înţeleagă şi să simtă adevărul încifrat de Mahler în partitura sa. Anume, trecerea fiinţei umane de la moarte la învierea în plan spiritual prin credinţă şi dragoste. Cred că cei care l-au citit pe Dostoievski vor fi primii care mă vor urma.