Diversitatea cotidianului sonor

Sâmbătă dimineaţă, calm, soare, aproape linişte în Bucureşti şi o plăcută surpriză pentru cei prezenţi în Sala Mică a Palatului la concertul de prime audiţii prezentat de European Contemporary Orchestra (ECO).

Articol realizat de Mioara Bâscă

Nu ştiţi cine este ECO? În acest moment, Orchestra Contemporană Europeană, cunoscută sub acronimul ECO, este formată din instrumentişti proveniţi din ansambluri specializate în muzica contemporană: Telemaque – Franţa, Musiques Nouvelles – Belgia, Orkest de ereprijs – Olanda, Alta Formazione Artistica Musicale – Italia şi ICon Arts – România. Această orchestră cu adevărat europeană are în componenţa sa instrumentişti de un înalt nivel interpretativ, instruiţi în cele mai exigente şcoli de muzică clasică, dar familiarizaţi şi cu uzanţele muzicii pop-rock, obişnuiţi cu tehnologia de ultimă oră. Orchestra are două compartimente de suflători – de lemn şi de alamă –, un compartiment al coardelor, unul de percuţie cu trei instrumentişti şi nenumărate instrumente, unul al instrumentelor cu clape: acordeon, pian şi sintetizator, două chitare amplificate, un background format din trei voci, un DJ şi un inginer de sunet. Un adevărat paradis visat de fiecare compozitor contemporan, realitate ilustrată de numărul mare de muzicieni care au scris lucrări pentru acest ansamblu, opusuri ce poartă menţiunea creaţie originală ECO şi anul respectiv.

ECO are un directorat muzical bicefal: Raoul Lay (Marsilia, Franţa) şi Jean-Paul Dessy (Mons, Belgia), ambii dirijori, dar şi compozitori, împătimiţi promotori ai muzicii contemporane, prezenţi la pupitrul orchestrei în concertul prezentat la Bucureşti.

A propune un program format doar din prime audiţii (absolute sau doar în România) este un act de curaj şi publicul ar fi trebuit să fie incitat de o astfel de ofertă; cu siguranţă cei prezenţi în sală au fost încântaţi. Primele trei lucrări: Brûlures de P.A.Charpy, Hexaih op. 147 de L. Dănceanu (p. a.) şi First World a lui T. Hearne au fost interpretate sub bagheta lui Jean-Paul Dessy. Raoul Lay a preluat conducerea muzicală pentru realizarea următoarelor trei opusuri: Embarquement pour l’outre-là de Fr. Narboni, Hop de M. Padding şi Kaleidoscope de A. Iorgulescu (p. a.)

La sfârşitul concertului a fost evident că structura ECO i-a determinat pe compozitorii respectivi să-şi orânduiască gândurile în funcţie de posibilităţile oferite de acest ansamblu. Fiecare creator a surprins o faţetă a cotidianului sonor în a cărui derulare au apărut fragmente din, sau în spiritul unor stiluri muzicale diferite şi uşor recognoscibile. Astfel a luat naştere, mai mult sau mai puţin, „un colaj organizat”, prezent în fiecare lucrare. Jocul pendulării şi alternările dintre acumulări sonore cu momente de transparenţă s-a dovedit a fi unul extrem de ofertant pentru fiecare compozitor în parte. 

A fost o expoziţie de tablouri ale cotidianului sonor, şase opusuri interesante în diversitatea lor, realizate din aceleaşi elemente, combinate pe baza a şase reţete diferite în care amprenta originalităţii a fost dată de imaginaţia, talentul şi de meşteşugul fiecărui compozitor în parte. Interpreţii, muzicieni europeni de talie mondială, au adus în luminile rampei şi au dat viaţă fiecărei nuanţe şi sugestii cuprinse în partiturile alese.