Concursul Enescu 2014 a debutat sub semnul tinereţii, cu Alexandru Tomescu şi Amir Tebenikhin
0Cea de-a 14-a ediţie a Concursului Internaţional „George Enescu” a început sâmbătă seară, la Ateneul Român din Bucureşti, sub semnul tinereţii, cu violonistul român Alexandru Tomescu şi pianistul kazah Amir Tebenikhin, pe muzica lui George Enescu, Felix Mendelssohn-Bartholdy şi Edvard Grieg.
Concursul Enescu 2014 - singurul din România afiliat Federaţiei Mondiale a Concursurilor Internaţionale Muzicale (FMCIM) şi parte a prestigiosului Festival „George Enescu" - a fost deschis, în premieră în istoria sa, printr-un concert de gală.
„Ediţia 2014 a Concursului Internaţional 'George Enescu' debutează cu un concert extraordinar care omagiază personalitatea enesciană şi ideea acestei competiţii de anvergură. 'Muzica porneşte de la inimă şi se adresează inimilor', spunea şi credea cu toată tăria George Enescu", le-a spus jurnalistul TVR Cătălin Sava, amfitrionul concertului de gală, celor câteva sute de persoane de toate vârstele prezente la deschiderea Concursului Enescu 2014.
Concertul a început „sub semnul tinereţii", după cum a precizat Cătălin Sava, cu „Rapsodia Nr. 1 în La Major op. 11", de George Enescu, interpretată de Orchestra Filarmonicii „George Enescu", sub bagheta tânărului dirijor chinez Li Haoran, câştigătorul ediţiei din acest an a Concursului Internaţional de dirijat "Jeunesses Musicales".
De asemenea, pe scena Ateneului Român, la concertul de gală din deschiderea Concursului Enescu 2014 au urcat violonistul român Alexandru Tomescu (laureat al ediţiei din 1999 a concursului Enescu) şi pianistul kazah Amir Tebenikhin (laureat al ediţiei din 2009), „doi muzicieni a căror carieră şi evoluţie muzicală demonstrează că această competiţie are o rezonanţă definitorie asupra tuturor tinerilor interpreţi care îşi intersectează destinele cu Concursul Enescu", după cum a remarcat Cătălin Sava.
Alexandru Tomescu (foto dreapta) - unul dintre cei mai buni violonişti români ai momentului, care a concertat deja pe cele mai importante scene ale lumii şi care din 2007 deţine dreptul de a cânta pe vioara Stradivarius Elder-Voicu - a avut, cum era şi de aşteptat, cel mai apreciat moment al serii, fiind aplaudat minute în şir după ce a interpretat „Concertul pentru Vioară şi Orchestră în Mi Minor op. 64", de Felix Mendelssohn-Bartholdy, alături de Orchestra Filarmonicii „George Enescu", sub bagheta dirijoarei Donka Miteva din Bulgaria (câştigătoarea locului al treilea la „Jeunesses Musicales" 2014).
La rândul său, Alexandru Tomescu a mulţumit publicului interpretând „Lăutarul" din Suita „Impresii din copilărie", de George Enescu, „una din piesele sale preferate", după cum a mărturisit violonistul pe scena Ateneului.
Ultima parte a concertului de gală din deschiderea Concursului Enescu 2014 a prilejuit întâlnirea publicului român cu pianistul Amir Tebenikhin din Kazahstan, care a interpretat „Concertul pentru Pian şi Orchestră în La Minor op.16", de Edvard Grieg, „o lucrare pe care şi George Enescu a cântat-o de multe ori, pe toate meridianele lumii", după cum a explicat Cătălin Sava. Pe scena Ateneului Român, alături de Amir Tebenikhin, s-a aflat Orchestra Filarmonicii „George Enescu", dirijată de Jiao Yang din China, câştigătorul locului al doilea la competiţia "Jeunesses Musicales" 2014.
Şi interpretarea lui Amir Tebenikhin (foto dreapta) a fost extrem de apreciată de public, pianistul kazah făcându-le celor prezenţi la Ateneul Român două surprize, o piesă din ţara lui natală, "The Legend of Dombra", şi o Rapsodie ungară, de Franz Liszt.
De apreciat a fost şi comportamentul publicului prezent sâmbătă seară la Ateneul Român, care spre deosebire de alte ediţii ale Festivalului şi Concursului Enescu nu şi-a lăsat telefoanele mobile deschise în timpul concertului şi nu a aplaudat între părţile lucrărilor, semne care dovedesc o maturizare a persoanelor prezente la astfel de evenimente.
Ediţia din acest an a Concursului Internaţional "George Enescu" se va desfăşura până pe 27 septembrie, la Bucureşti.
Concursul are patru secţiuni: Vioară, Violoncel, Pian şi Compoziţie. Probele competiţionale se vor desfăşura în două instituţii-emblemă ale Capitalei, Ateneul Român şi Universitatea Naţională de Muzică, în timp ce concertele finale vor avea loc la Ateneul Român, alături de Orchestra Filarmonicii „George Enescu". Accesul publicului este liber.
Timp de 21 de zile, 240 de tineri muzicieni din 36 de ţări de pe cinci continente vor concura pentru premiile ediţiei din acest an a Concursului Enescu, în valoare de 100.000 de euro.
Laureaţii ediţiei de anul acesta a Concursului Enescu vor avea posibilitatea de a susţine o serie de concerte în ţară, alături de orchestrele unora dintre cele mai importante filarmonici ale României.
Oportunitatea susţinerii concertelor în ţară se adaugă şansei unice a laureaţilor de a participa la un masterclass oferit de Academia de Muzică din Viena, una dintre cele mai cunoscute şi apreciate instituţii de gen din lume.
Prima ediţie a Concursului Enescu a fost organizată în 1958, în acelaşi timp cu Festivalul Enescu. În mod tradiţional, concursul se desfăşura în aceeaşi perioadă cu Festivalul „George Enescu", însă structura evenimentului a fost modificată începând din acest an.
Mihai Constantinescu (foto dreapta), directorul Artexim, organizatorul Festivalului şi Concursului Internaţional „George Enescu", a declarat în luna aprilie că este pentru a doua oară când concursul şi festivalul nu se mai desfăşoară în acelaşi timp. Concursul Enescu a mai fost organizat separat de festival în 1999.
„Acum, noi am considerat, şi din alte raţiuni obiective, că organizarea concursului separat de festival poate să fie benefică concursului şi mai ales persoanelor care vin la concerte. Intrarea va fi liberă. De obicei, concursul, când se desfăşura în perioada festivalului, oamenii nu mai ştiau unde să se ducă. Erau concertele din festival, erau concertele din concurs. Şi atunci pierdea foarte mult concursul, pentru că oamenii preferau să meargă la sala de concerte. Acum, şi prin desfăşurare, pentru că este o perioadă mai lungă - de trei săptămâni, nu mai este o săptămână -, am încercat cât se poate să nu le cuplăm, să nu se desfăşoare în aceeaşi perioadă, şi aşa oamenii pot să vină să vadă concursul", a explicat Mihai Constantinescu.
Concursul Internaţional „George Enescu" readuce în spaţiul public valorile în care credea însuşi George Enescu: creativitatea, originalitatea şi generozitatea. La fel cum George Enescu îi sprijinea în timpul vieţii pe tinerii muzicieni - ca director onorific al Asociaţiei Muzicale Române, compozitorul român a făcut donaţii substanţiale pentru a plăti bursele acordate muzicienilor, iar, în anul 1912, a susţinut un turneu în România, strângând peste o mie de lire sterline pentru a înfiinţa şi acorda un premiu naţional de compoziţie -, Concursul Enescu descoperă, susţine şi promovează tinerele talente din întreaga lume, viitoarele generaţii de aur ale muzicii clasice universale.
Remarcabili solişti precum violonistul Ştefan Ruha, pianistul Valentin Gheorghiu, cunoscuta violonistă Silvia Marcovici, care interpretează astăzi sub bagheta celor mai faimoşi dirijori ai lumii (Zubin Mehta, Claudio Abbado, Riccardo Muti), unii dintre cel mai bine cotaţi pianişti români în lume, Radu Lupu şi Dan Grigore, reputate nume ale artei lirice - soprana Ileana Cotrubaş, mezzosoprana Viorica Cortez, compozitorul Dan Dediu şi cei mai performanţi artişti români de generaţie nouă, Alexandru Tomescu, Vlad Stănculeasa, Remus Azoiţei, Ana Ţifu - sunt doar câţiva dintre cei mai apreciaţi muzicieni români la nivel internaţional care au debutat ca laureaţi ai Concursului Internaţional „George Enescu".
Ediţia 2014 a Concursului Enescu se desfăşoară conform tradiţiei sub înaltul patronaj al Preşedintelui României şi este un eveniment organizat de Guvernul României (prin intermediul Artexim, o instituţie publică a Ministerului Culturii), coproducători fiind Radioul Public şi Televiziunea Română. Ioan Holender (foto dreapta) este şi anul acesta directorul artistic al Concursului Enescu, care este organizat de către Artexim cu sprijinul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti şi al Filarmonicii „George Enescu".
Mai multe despre Festivalul „George Enescu”
Enescu a cunoscut succesul şi aprecierea, dar şi mizeria şi deziluzia. A greşit, a sperat, s-a văzut uitat, a trecut prin chinurile bolilor şi a fost desfigurat de acestea şi de bătrâneţe. Cântând la căpătâiul răniţilor şi concertând în România poate mai mult decât în străinătate, Enescu şi-a arătat astfel preţuirea deosebită pe care o avea pentru ţara în care s-a născut. Cu toate acestea, ultimii ani din viaţă a trebuit să şi-i petreacă într-un exil impus de situaţia politică a României. A încercat mereu să arate că este mai mult decât un virtuoz, că este un compozitor adevărat, dar recunoaşterea i-a venit abia după moarte.
George Enescu - faţa nevăzută a unui geniu
Imaginile de mai jos fac parte din documentarul „Mărturii despre Enescu” produs de Sahia Film.
Marturii despre Enescu - partea I
Marturii despre Enescu - partea a II-a
Mărturii despre Enescu - partea a III-a
EXCLUSIV VIDEO Documentar inedit: George Enescu, succes de proporţii în SUA (IV)
Mărturii despre Enescu - partea a IV-a