Vot pentru invalidarea veto-urilor din Consiliul European. Demersul ar putea influența aderarea României la Schengen

Comisia pentru Afaceri Constituțioale a Parlamentului European a aprobat cu largă majoritate un raport care privește procedurile legislative speciale la nivel european și prevede condiționarea votului din Consiliu de prezentarea argumentelor legale, incluzând și mecanisme pentru invalidarea veto-urilor care nu se bazează pe tratatele europene. 

Eurodeputatul Victor Negrescua informat într-un comunicat de presă că raportul, care are ca obiect procedurile legislative speciale la nivel european, ce cuprinde elemente cheie pentru aderarea României la spațiul Schengen, a fost aprobat, cu o largă majoritate, în Comisia pentru Afaceri Constituționale din Parlamentul European.

„Raportul prevede condiționarea votului din Consiliu de prezentarea argumentelor legale și include mecanisme pentru invalidarea veto-urilor care nu se bazează pe tratatele europene. În cadrul raportului, se subliniază faptul că blocarea deciziilor europene la nivelul Consiliului UE pe rațiuni pur politice este regretabilă și cere Comisiei Europene revizuirea Acordului interinstituțional pentru o mai bună legiferare în vederea restabilirii echilibrului instituțional și cooperării sincere în cazul procedurilor legislative speciale, acordând o atenție sporită justificărilor legale ale veto-ului din Consiliu și posibilității invalidării acestuia la Curtea de Justiție a Uniunii Europene”, a mai informat Negrescu.

Potrivit eurodeputatului, „prin acest raport, Parlamentul European pune presiune asupra Austriei și Olandei în perspectiva Consiliului de Justiție și Afaceri Interne de la începutul lunii decembrie. Solicitând justificarea din punct de vedere legal pentru veto-urile aplicate, raportate la tratatele și valorile europene, dar și la drepturile cetățenești, legislativul european arată că nu mai tolerează blocarea procesului legislativ prin politizarea deciziilor din Consiliu”.

Victor Negrescu a arătat totodată că „mecanismul de răspuns al Parlamentului European prevede atacarea la Curtea de Justiție a Uniunii Europene a deciziilor care contravin normelor europene putând să conducă inclusiv la anularea votului, măsură aplicabilă și în cazul unui eventual nou veto politic cu privire la aderarea țării noastre la zona de liberă circulație”.

„Rezultatul obținut în Comisia pentru Afaceri Constituționale arată sprijinul de care beneficiază România în procesul de aderarea la spațiul Schengen și transmite un mesaj puternic către liderii statelor membre privind necesitatea unui vot pozitiv pentru țara noastră”, a mai explicat chestorul Parlamentului European, Victor Negrescu.

Ce conține raportul 

Unul dintre articolele incluse în raport prevede o solicitare a „Consiliului să prezinte o explicație din punct de vedere juridic pentru nerespectarea recomandării Comisiei și a Parlamentului și solicită aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen”.

De asemenea, mai este prevăzut faptul că „atunci când principiul cooperării loiale nu este respectat, Curtea de Justiție a Uniunii Europene trebuie să fie sesizată și trebuie aplicată o soluție imediată, inclusiv, acolo unde este cazul, anulând votul”.

Un alt articol propune solicitarea „Comisiei să lanseze imediat o propunere de revizuire a Acordului interinstituțional pentru o mai bună legiferare, cu scopul de a defini procedurile legislative speciale; subliniază că, acordul interinstituțional revizuit trebuie să acorde o atenție specială procedurilor în care Parlamentul se bucură de dreptul de inițiativă, justificărilor legale ale veto-ului din Consiliu și să promoveze respectarea deplină a drepturilor de participare (a instituțiilor) și principiilor echilibrului instituțional și cooperării loiale”. 

Printre altele, este subliniată și „necesitatea de a defini cerințe precise privind termenul pentru adoptarea sau refuzul unui act de către Consiliu, inclusiv termene, pentru a asigura respectarea principiului cooperării loiale și pentru a evita blocajele instituționale; regretă că, Consiliul a amânat cu 12 ani o decizie privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, în ciuda recomandărilor pozitive ale Comisiei privind îndeplinirea criteriilor”. 

Articolele mai prevăd că Parlamentul European „insistă asupra apelului său repetat de a publica pozițiile statelor membre în momentul adoptării unui act de către Consiliu; insistă, de asemenea, ca, Consiliul să înregistreze în mod sistematic identitatea statelor membre atunci când își exprimă pozițiile în cadrul Consiliului; solicită ca justificările (voturilor) să se raporteze la dispozițiile tratatului, la drepturile fundamentale ale tuturor cetățenilor UE și ale statelor membre și la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene în toate cazurile în care statele membre aplică dreptul de veto asupra unei anumite decizii; solicită și subliniază că, atunci când un vot nu este justificat din punct de vedere juridic sau încalcă dispozițiile tratatului, Curtea de Justiție a Uniunii Europene trebuie să fie sesizată și trebuie aplicată o soluție imediată, inclusiv anularea votului”. 

De asemenea, este reiterată „solicitarea ca tratatele să fie modificate de urgență pentru a extinde aplicarea procedurii legislative ordinare [...] la chestiuni legate de spațiul Schengen sau de MFF; constată, totodată, că unanimitatea și ratificările naționale ar trebui în general depășite”.

Comisia pentru Afaceri Constituționale din Parlamentul European a aprobat raportul cu 14 voturi pentru din 16 eurodeputați prezenți. Voturile împotrivă au venit din partea unui eurodeputat PPE și a unui eurodeputat anti-european.