USL pune în aplicare planul lui Dogaru

Liderii USL pregătesc un proiect de schimbare a Constituţiei prin care ar putea controla, bazându-se pe o majoritate parlamentară solidă, cele mai importante instituţii ale statului. Iniţiativa USL reflectă  planul propus de colonelul Dogaru, în timpul operaţiunii de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, care cerea ca instituţii precum Curtea Constituţională, DNA sau Agenţia Naţională de Integritate să fie desfiinţate.

Majoritatea parlamentară bate CCR

Una dintre propunerile USL de modificare a Constituţiei vizează posibilitatea ca Parlamentul să schimbe deciziile Curţii Constituţionale cu două treimi din voturi. Ideea a fost lansată chiar de premierul Victor Ponta, care a vorbit despre necesitatea modificării Constituţiei până în iunie 2013. Practic, printr-o astfel de prevedere, România ar reveni la formula din Constituţia votată în 1991. Respectivul articol a fost, însă, eliminat din varianta de Constituţie supusă referendumului în 2003, în vederea aderării României la UE. Dacă o asemenea propunere ar intra în vigoare, o alianţă de partide politice care ar avea două treimi din voturi ar putea anula orice control al Curţii Constituţionale.

Judecătorii Curţii Constituţionale sunt numiţi politic, dar printr-un mecanism care asigură o contrapondere a Opoziţiei. Trei dintre judecători sunt numiţi de preşedintele României, trei de Senat şi trei de Camera Deputaţilor. La fiecare trei ani expiră trei dintre cele nouă mandate. Pe baza acestui sistem, PSD a avut majoritate la CCR până în 2010, incluzând primii doi ani de mandat ai premierului democrat-liberal Emil Boc. În această perioadă, CCR a respins numeroase ordonanţe de urgenţă emise de Guvernul Emil Boc.

Vor fi verificate averile?

O altă instituţie care a intrat în vizorul liderilor USL este Agenţia Naţională de Integritate (ANI). PSD şi PNL iau în calcul transferul atribuţiilor către comisii de control a averilor de pe lângă Curţile de Apel.

De altfel, existenţa discuţiilor despre modificarea legii ANI a fost recunoscută chiar de către Mircea Diaconu, unul dintre cei declaraţi incompatibili de această instituţie. „În 2010, legea a fost modificată şi i-au adăugat «zurgălăi», i-au extins atribuţiile. Acum, dacă vor să facă pe cineva, îl fac cu legea în mână. E foarte clar: se va modifica legea ANI“, a spus Diaconu.

Sistemul comisiilor de verificare a averilor a mai fost folosit în România înainte de înfiinţarea ANI, dar nu a produs rezultate. Niciun demnitar important nu a avut probleme din cauza modului în care şi-a dobândit averea.

Ordonanţă pentru CNA

O altă direcţie de atac este controlul audiovizualului. Guvernul a avut pe ordinea de zi, acum câteva săptămâni, un draft al unei ordonanţe de urgenţă în acest domeniu.

Principala modificare viza Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA). Textul actual prevede că membrii CNA pot fi demişi doar în cazul incapacităţii de a-şi exercita funcţia sau în cazul unei condamnări penale aplicate printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă. În propunerea legislativă, demiterea CNA ţine strict de voinţa politică. Adică doar prin respingerea raportului anual al CNA de către comisiile parlamentare.

Practic, membrii CNA ar fi urmat să fie schimbaţi la fel ca membrii Consiliului de Administraţie al TVR. Potrivit legii, CA al TVR este schimbat dacă raportul de activitate al acestei instituţii este respins de Parlament. După apariţia draftului în ziarul „Adevărul“, Guvernul Victor Ponta a amânat discutarea ordonanţei.

Protocolul secret al colonelului Dogaru

În luna iulie, când USL încerca debarcarea preşedintelui Traian Băsescu, ziarul „Adevărul“ a intrat în posesia unor documente care dovedeau intenţiile Puterii de a subordona justiţia. Este vorba de un acord încheiat între liderii USL şi un grup de 53 de organizaţii, grupate sub titulatura Consiliul Naţional al Societăţii Civile (CNSC).  Acordul era semnat, din partea USL, de copreşedinţii Victor Ponta (PSD), Daniel Chiţoiu (PNL) şi Daniel Constantin (PC), iar din partea CNSC de către Mircea Dogaru, preşedintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate.

Prin acest acord, USL aproba „în principiu“  lista propunerilor susţinute de CNSC. La capitolul „obiective imediate“ era consemnată o directivă clară: „desfiinţarea structurilor de poliţie politică de tip stalinist şi a instrumentelor politice tip Curtea Constituţională, ANI, DNA, CNSAS“. ;

Primele pagini ale acordului din iulie, unde apar semnăturile liderilor USL şi „obiectivele imediate“, precum desfiinţarea CCR şi DNA

Ce şanse de reuşită are USL

O parte dintre propunerile USL, cum ar fi posibilitatea schimbării în Parlament a deciziilor CCR, presupune modificarea Constituţiei. Pentru un asemenea pas, USL ar avea nevoie de o majoritate de două treimi în Parlament. În prezent, USL este creditată cu 57% în sondajele de opinie. Decizia Parlamentului trebuie aprobată de alegători prin referendum. Modificarea unor legi, precum cea de funcţionare a ANI sau a CNA, presupune o majoritate simplă de peste 50% din voturi, aflată la îndemâna USL.