Un alt efect al blatului PSD-PNL. Doar 1.000 de români din diaspora au cerut să voteze prin corespondenţă. Raeţchi: Riscăm repetarea cozilor din 2014

Doar 1.000 de români din străinătate au făcut cereri pentru exercitarea votului prin corespondenţă la alegerile parlamentare din toamnă. Dezinteresul diasporei este o consecinţă directă a Legii votului prin corespondenţă, convenită de PSD şi PNL în 2015, care, în loc să le permită românilor înscrierea într-un registru electoral online, îi obligă să se prezinte la sediul ambasadelor cu nelipsita copie după buletin.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) şi Ministerul de Externe (MAE) se plâng că foarte puţini români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate s-au înscris în Registrul Electoral pentru a putea vota prin corespondenţă la alegerile parlamentare din toamnă. Mai exact, vorbim de doar 1.007 români care şi-au arătat intenţia de a vota la distanţă. „Un număr foarte mic, în condiţiile în care în străinătate se află circa 3 milioane de români. În acest context, există riscul ca la alegerile parlamentare din acest an să asistăm din nou la cozi nesfârşite de la primele ore ale dimineţii, ceea ce va duce din nou la situaţii neplăcute în care mulţi români nu vor reuşi să îşi exercite votul“, spune Ovidiu Raeţchi, deputat PNL de diaspora. 

Cum a devenit diaspora brusc dezinteresată de vot, în condiţiile în care la alegerile prezidenţiale din 2014 oamenii au stat zeci de ore la coadă pentru a pune ştampila? Răspunsul îl găsim chiar în Legea votului prin corespondenţă, negociată de PSD şi PNL, care, deşi a avut scopul de a facilita dreptul la vot, a menţinut barierele birocratice. Spre exemplu, pentru a vota prin corespondenţă, începând cu data de 1 aprilie până la începutul lunii septembrie 2016, românii din străinătate trebuie să transmită prin Poştă ori să depună la misiunea diplomatică sau oficiul consular o cerere pentru înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă însoţită de o copie a actului de identitate şi o copie a documentului care dovedeşte reşedinţa.

Dacă nu vor să voteze prin corespondenţă, românii din diaspora pot merge direct la amabsadă în ziua votului sau, dacă locuiesc departe de ambasade şi consulate ( unde MAE organizează secţii de vot), să ceară deschiderea unor noi secţii mai aprope de casă. Numai că doar 334 persoane au făcut cereri de înfiinţare în localităţile în care au domiciliul sau reşedinţa. Problema este că aceste 334 de cereri au venit din toată lumea, iar legea electorală prevede existenţa a cel puţin 100 de cereri venite din aceeaşi localitate pentru ca o nouă secţie de votare să fie înfiinţată. ”Nu suntem în situaţia să înfiinţăm vreo nouă secţie de votare pe mapamond în momentul de faţă”, a declarat Marian Muhuleţ, vicepreşedintele AEP, precizând că, potrivit unor estimări, ar fi circa 500.000 de români ce au domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

„Din păcate, foarte puţini români s-au înscris în Registrul Electoral şi doresc să trag un semnal de alarmă. Dacă cetăţenii români nu sunt îndeajuns de informaţi, vor fi probleme”, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, şi ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Dan Stoenescu.

„Partidele au partea lor de răspundere“

Rezultatele campaniei de înregistrare în Registrul Electoral, începută în aprilie şi care se va încheia probabil la începutul lunii septembrie ( în funcţie de data la care vor fi stabilite alegerile parlamentare) sunt îngrijorătoare, deşi Departamentul pentru românii de pretutindeni a organizat numeroase întâlniri de informare cu reprezentanţi ai comunităţilor de români din Austria, Spania, Germania, Italia, Grecia, Marea Britanie, Belgia, Olanda şi Malta. De asemenea, sunt folosite şi alte mijloace de informare, inclusiv în social media. ”Ambasadele, consulatele şi institutele culturale au o obligaţie permanentă de a disemina informaţii privind alegerile din acest an. La fiecare serviciu consular ce li se prestează petenţilor, li se înmânează şi un formular de înscriere în Registrul Electoral”, a exemplificat Sorin Moise, secretar general în Ministerul Afacerilor Externe.

Ovidiu Raecţchi susţine că partidele ar trebui să se implice. „Voi propune conducerii PNL ca partidul să se implice activ într-o campanie de informare a românilor din Diaspora pe această temă. Partidele au partea lor de răspundere în aplicarea votului prin corespondenţă. Sigur, nu putem pretinde ca PSD - după ce a făcut tot ce i-a stat în putinţă să împiedice adoptarea votului prin corespondenţă şi a avizat negativ cererea DNA care îl viza pe Titus Corlăţean, responsabil direct pentru situaţia ruşinoasă din 2014 - să se implice activ în stimularea înscrierii românilor din Diaspora în Registrul Electoral”, susţine deputatul PNL. 

Azi se decide soarta dosarului din 2014

Senatul va vota marţi solicitarea DNA de începere a urmărării penale pentru Titus Corlăţean, acuzat că, din postura de ministru de Externe, a blocat votul la alegerile prezidenţiale din 2014. Practic, senatorii vor decide, totodată, şi soarta anchetei, pentru că, în cazul unui vot negativ, dosarul va fi închis, întrucât procurorii nu se vor putea atinge de cel care a blocat, oficial, deschiderea unor noi secţii de vot în comunităţile mari de români din străinătate. „În cazul unui vot împotrivă, dosarul e aproape mort. Procurorii vor trebuie să strângă alte probe şi să mai ceară o dată ridicarea imunităţii în Parlament, dar e aprope imposibil să mai vină cu probe noi după aproape doi ani“, spune avocatul Elenina Nicuţ. Surse parlamentare au povestit pentru „Adevărul“ că majoritatea PSD-UNPR-ALDE din Senat va bloca marţi ridicarea imunităţii lui Titus Corlăţean.