Toni Greblă, votat șef al AEP. Câte voturi a obținut
0Actualul prefect al Capitalei, care în trecut a fost parlamentar PSD, a fost votat ca președinte al Autorității Electorale Permanente, funcție pe care o va deține timp de opt ani.
251 voturi au fost „pentru” numirea lui Toni Greblă la președinția Autorității Electorale Permanente, în urma unei ședințe cu emoții. Prin urmare, fostul parlamentar al PSD ajunge să conducă instituția în preajma unei perioade cu activitate electorală intensă, în condițiile în care în 2024 sunt patru rânduri de alegeri: europarlamentare, locale, prezidențiale și parlamentare.
Acesta și instituția pe care o conduce ar trebui să fie neutri față de partidele politice. Tot AEP este structura care verifică modul cum cheltuie partidele banii de la stat.
Cristian Preda, adică profesorul universitar susțiinut de USR, a strâns doar 73 de voturi, în timp ce Băbeanu, persoana promovată de AUR, a obținut 37 de voturi.
În plenul Parlamentului, singurii care au pledat pentru alegerea omului pe care îl susțin au fost cei de la Uniunea Salvați România și de la Alianța pentru Unirea Românilor, în timă ce PSD nu a mai dorit să facă o prezentare a lui Toni Greblă.
Cei de la USR au încercat să blocheze procesul de vot prin solicitarea repetată a verificării cvorumului, în condițiile în care unii liberali au boicotat alegerea noului șef al AEP.
Încercările ratate
Parlamentarii au scos de pe ordinea de zi din 7 martie punctul referitor la votul pentru noul șef al AEP, fiind amânată o validare a viitorului președinte pentru o dată ulterioară, precizează surse politice pentru „Adevărul” Amânarea venea la două săptămâni de când tot la solicitarea PNL, Birourile Permanente Reunite deciseseră că mai sunt necesare două săptămâni înainte de a se trece la votul din plen.
Liberalii nu vedeau cu ochi buni numirea lui Toni Greblă, fost parlamentar PSD, apoi susținut la Curtea Constituțională, Consiliul Legislativ sau la prefectura Bucureștiului, considerat „un politruc“. Numirea lui Greblă era considerată ca „riscantă“ de liberali, susțin surse de la vârful PNL, dat fiind că 2024 e an electoral, cu patru rânduri de alegeri (europarlamentare, locale, prezidențiale și locale), fiind în joc și multe milioane de euro, pompate de partide în campanie.
Până la urmă, la votul din plen s-au prezentat o parte dintre liberalii pentru a vota varianta Greblă. Toni Greblă a fost propunerea înaintată de grupurile parlamentare ale PSD și UDMR, liberalii nedorind să-și asume în scris susținerea fostului social-democrat.
Atracție pentru o funcție a celor cu carnet de membru
Deși funcțiile de președinte și vicepreșediți ai AEP cer propunerea unor persoane fără culoare politică, partidele au ignorat acest lucru. Primul șef al AEP a fost Octavian Opriș, parlamentar FSN și PDSR timp de patru mandate. Apoi, la șefia AEP a venit Ana Maria Pătru, fost membră a PDL. Șirul oamenilor politici a fost completat de Daniel Barbu, care a demisionat din ALDE cu puțin timp să preia funcția în 2017. Și Constantin Mitulețu-Buică e fost membru PSD. Iar acum, noua propunere, Toni Greblă, e fost parlamentar PSD, a fost propus de această formațiune la CCR, apoi a fost mereu instalat în funcție cu susținerea acestei formațiuni: secretar general a Guvernului, șef de Secție la Consiliul Legislativ și în cele din urmă prefect.