Statutul parlamentarilor reaprinde disputa Antonescu-Băsescu

Proiectul de modificare a Statutului senatorilor şi deputaţilor a ajuns şi pe masa lui Traian Băsescu, iar această decizie a fost taxată imediat de preşedintele PNL, Crin Antonescu.

„Ce ar avea de spus şi în ce calitate, preşedintele României sau Parchetul, nu pot să înţeleg şi probabil că lămuririle trebuie căutate în altă parte“, a răspuns, prompt, Crin Antonescu, atunci când a fost întrebat despre trimiterea la preşedintele ţării, la Parchet şi la ANI a propunerilor de modificare a Statului deputaţilor şi senatorilor.

Liderul liberal s-a arătat contrariat de faptul că documentul a fost trimis preşedintelui, în condiţiile în care nu se discutase nimic în conducerea Senatului despre o astfel de iniţiativă. „Nu, eu nu am avut o asemenea intenţie, nu a avut nimeni din conducerea Senatului, din Biroul Permanent, de a propune aşa ceva, aud de la dumneavoastră pentru prima dată. Sigur, aici poţi cere părerea oricui pe care-l consideri înţelept, dar instituţional, nici preşedintele, şi cu atât mai puţin Parchetul, nu cred că au vreo competenţă sau vreo competenţă sau vreo calitate în acest lucru“, a punctat Antonescu.

Haşotti: „O gafă politică“

Poziţia preşedintelui PNL a fost întărită şi de liderul senatorilor liberali, Puiu Haşotti. Acesta a apreciat că parlamentarii care au trimis proiectul preşedintelui au greşit, din punct de vedere politic. „Preşedinţia, Parchetul, Guvernul şi ANI nu au nicio îndrituire să se pronunţe pe Statutul parlamentarilor. Cei care au trimis modificările la Statut la aceste instituţii au comis o gafă politică, pentru că aceste instituţii nu au nicio cădere să se pronunţe în privinţa Statutului senatorilor şi deputaţilor“, a spus Haşotti, pentru Mediafax.

Explicaţiile lui Nicolicea

Coleg de alianţă cu Crin Antonescu şi Puiu Haşotti, deputatul PSD Eugen Nicolicea a explicat că parlamentarii au luat decizia de a-l consulta şi pe şeful statului pentru a preîntâmpina „anumite obiecţii ale acestuia“.

"De ce s-a luat decizia ca să fie informat şi domnul preşedinte şi chiar să fie consultat informal? Statutul este o lege, urmează cursul legiferării şi promulgării. În promulgare preşedintele are rolul esenţial şi el poate să o trimită înapoi pentru a o modifica, dacă el consideră că anumite chestiuni nu sunt corecte şi mai are şi dreptul de a sesiza CCR. Pentru a preîntâmpina anumite obiecţii care duc la aceste întârzieri este foarte bine dacă-l informăm pe domnul preşedinte pentru a rezolva eventualele obiecţii pe care ni le va transmite dacă doreşte, informal, anterior promulgării, în aşa fel încât să putem fi în vigoare cu legea cât mai rapid", a spus, explicit, Nicolicea.

Băsescu nu a primit încă Statutul

Reacţia şefului statului a venit înainte ca parlamentarii să-i trimită documentul. Traian Băsescu s-a arătat surprins să primească proiectul de modificare a Statutului parlamentarilor, spunând că nu are atribuţii legale în acest sens. „Totodată, domnul preşedinte Traian Băsescu atenţionează că o consolidare a imunităţii parlamentare în raport cu încălcarea legii ar fi o gravă eroare", se arată într-o declaraţie a purtătorului de cuvânt al şefului statului, Bogdan Oprea.

Miza noului Statut

Modificările Statutului senatorilor şi deputaţilor pot proteja parlamentarii de braţul justiţiei. Aleşii vor să schimbe regulile de ridicare a imunităţii, încercând să le ofere o protecţie suplimentară colegilor care au probleme cu legea. Senatorii şi deputaţii vor să aibă acces la probele din dosarele colegilor şi să ia deciziile privind ridicarea sau nu a imunităţii pe baza acestora.

Potrivit proiectului de statut, solicitarea de arestare, reţinere sau percheziţie a unui parlamentar trebuie însoţită de temeiul legal, motivele concrete, dar şi de probele pe care se bazează. Practic, pe baza probatoriului, senatorii şi deputaţii vor emite o decizie echivalentă cu o sentinţă judecătorească în care spun dacă sunt sau nu de acord cu reţinerea, arestarea,  percheziţia sau urmărirea penală.