Sondaj INSCOP. 68,4% dintre români vor apărarea intereselor naţionale chiar dacă ele ar fi în dezacord cu regulile UE. Ce spun despre intrarea în Schengen
0Ultimul sondaj INSCOP arată că 68,4% dintre români consideră ţara noastră ar trebui în primul rând să-şi apere interesele naţioanale, chiar dacă sunt în dezacord cu regulile UE. Pe de altă parte, aproximativ 55% sunt de părere că UE a adus românilor avantaje.
Datele ultimului studiu realizat de Inscop Research, în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group, arată că 54,9% dintre cei chestionaţi (faţă de 47,2% în septembrie 2021, 56,2% în iunie 2021 şi 61,4% în martie 2021) consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 40,8% sunt de părerea contrarie (faţă de 46,1% în septembrie 2021, 35,1% în iunie 2021 şi 35,2% în martie 2021). Nu ştiu sau nu răspund la această întrebare 4,3%.
71,7% dintre români se opun ideii ca România să iasă din Uniunea Europeană, în timp ce 25,2% ar fi de acord cu o asemenea perspectivă şi 3,1% nu ştiu sau nu răspund. 75,3% dintre respondenţi nu ar dori ca Uniunea Europeană să se destrame în următorii ani. 19% îşi doresc o asemenea evoluţie, iar 6,7% nu ştiu sau nu răspund.
De altfel, afirmaţia „În viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în interiorul Uniunii Europene” întruneşte acordul a 63,2% dintre cei intervievaţi (faţă de 57,8% în septembrie 2021, 62,9% în iunie 2021). 29,4% consideră că ”în viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în afara Uniunii Europene” (faţă de 32,9% în septembrie 2021 , 27% în iunie 2021), iar 7,5% nu ştiu sau nu răspund.
Reguli europene vs. interese naţionale
29,4% dintre români sunt de părere că, în calitate de stat membru, România trebuie să respecte regulile Uniunii Europene, chiar şi atunci când îi sunt afectate interesele naţionale (faţă de 27,3% în septembrie 2021 şi 28% în iunie 2021). 68,4% consideră că România trebuie să îşi apere interesele naţionale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să îşi piardă poziţia de stat membru al UE (faţă de 68,5% în septembrie 2021 şi 64,8% în iunie 2021). 2,2% nu ştiu sau nu răspund.
Dintre respondenţii care consideră că România trebuie să îşi apere interesele naţionale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să îşi piardă poziţia de stat membru al UE (ceea ce reprezintă 68.4% din eşantion) 72,9% (respectiv aproximativ jumătate din totalul populaţiei) sunt de părere că este în interesul naţional al României ca ţara să rămână în Uniunea Europeană. 24,7% (respectiv 17% din totalul populaţiei) cred că ieşirea din Uniunea Europeană NU ar afecta interesele naţionale ale ţării
Admiterea României în spaţiul Schengen
La întrebarea „Din ce cauză credeţi că România nu a fost încă admisă spaţiul Schengen, zona de liberă circulaţie din Uniunea Europeană, fără controale la frontiere, deşi majoritatea statelor europene sunt de acord cu aderarea ţării noastre?” 42,1% din populaţie consideră că ţara noastră nu a îndeplinit toate criteriile de aderare (faţă de 43,5% în martie 2021), 50,8% sunt de părere că unele state europene blochează aderarea României din motive economice (faţă de 50,2% în martie 2021). Nu ştiu sau nu răspund 7,1%.
77,9% declară că preferă să trăiască şi să muncească în România, în timp ce 21,5% spun că dacă ar avea posibilitatea, ar prefera să trăiască şi să muncească în Europa sau SUA. Procentul non-răspunsurilor este de 0,5% 69,9% declară că preferă să lucreze într-o companie românească din România, în timp ce 26% spun că preferă să lucreze într-o companie străină care activează în România. Procentul non-răspunsurilor este de 4,1%
71,8% cred că firmele străine vând pe piaţa românească produse calitativ inferioare faţă de cele pe care le vând în alte ţări, în timp ce 24,2% sunt de părerea contrarie. Procentul non-răspunsurilor este de 4%
Întrebaţi dacă sunt de acord cu unirea Basarabiei cu România, 74,5% dintre respondenţi răspund afirmativ, 21,1% răspund negativ, iar 4,3% nu ştiu sau nu răspund.
Metodologie
Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.