SONDAJ Doi români din trei n-au încredere în Parlament
0SONDAJ Potrivit cercetării „Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România“, realizată de INSCOP Research la comanda ziarului „Adevărul“, 70,9% din respondenţi îi privesc cu rezerve pe deputaţi şi pe senatori.
Majoritatea instituţiilor politice înregistrează scoruri uşor mai mici faţă de luna aprilie, relevă sondajul „Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România“, realizat de INSCOP Research la comanda ziarului „Adevărul“ în perioada 28 mai - 3 iunie 2013. Volumul eşantionului a fost de 1.055 de persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi de peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Tendinţa de scădere este prezentă la aproape toate instituţiile: primăriile - încredere 41,3% (41,8% - luna aprilie); Guvern - 37,3% (38,6% - luna aprilie); Consiliu Judeţean - 33,1% (34% - luna aprilie); Curtea Constituţională - 32,7% (32,9% - luna aprilie); Parlament - 29,1% (28,4% - luna aprilie); Preşedinţia - 25,6% (27,9% - luna aprilie); Partide - 16,8% (19,2% - luna aprilie). Evident, niciuna dintre instituţiile din listă nu atinge cota de încredere de 50%. Procentele reprezintă suma opţiunilor pentru încredere multă şi foarte multă, calculate din totalul răspunsurilor valide (fără non-răspunsuri).
LIPSA DE PERFORMANŢĂ ŞI DEZAMĂGIRILE
Cea mai mare scădere apare în cazul partidelor, instituţii tradiţional nepopulare, în contextul în care au cunoscut noi expuneri publice defavorabile: de la continuarea certurilor interne din PDL până la episodul tensiunilor Sorin Roşca Stănescu - PSD, probabil cea mai gravă criză internă a USL de până acum.
Singura creştere este înregistrată în dreptul Parlamentului (0,7%, luna mai faţă de aprilie), dar nu este, desigur, semnificativă, încadrându-se în marja de eroare. Având în vedere că de pe 5 iunie au început lucrările Comisiei de revizuire a Constituţiei şi că multe dintre amendamentele adoptate rapid graţie majorităţii copleşitoare a USL sunt controversate, croite în favoarea aleşilor şi în detrimentul României, următorul sondaj, aferent lunii iunie, ar putea înregistra scăderi accentuate ale încrederii în Parlament.
Poziţionarea la o cotă de încredere redusă pe o perioadă mai lungă a Parlamentului şi a partidelor arată carenţe structurale ale culturii politice democratice la noi în ţară, coroborate, bineînţeles, cu lipsa de performanţă şi cu dezamăgirile produse de instituţii vitale pentru un sistem democratic.
GUVERNUL, EXPUS ERODĂRILOR DE ÎNCREDERE
Sondajul derulat la sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie a conţinut şi o întrebare deschisă: „Care este instituţia de care depinde în cea mai mare măsură nivelul dumneavoastră de trai?“. 43,9% din cei chestionaţi au indicat Guvernul României, 15,2% - Parlamentul, 6,7% - Primăria, 2,8% - patronatele, 1,3% - banca, 1,3% - Presedinţia, 1,2% - Uniunea Europeană.
În contextul în care situaţia socio-economică nu se va îmbunătăţi vizibil, zona Guvernului este cea mai expusă erodărilor de încredere. Este interesant că Presedinţiei, deşi o instituţie destul de nepopulară în ultima vreme şi asociată uzual cu guvernarea trecută, nu îi sunt atribuite „vinovăţii” în domeniul nivelului de trai. Explicaţia ar fi că aşteptările sunt în prezent îndreptate către Guvern şi că populaţia înţelege că influenţa preşedintelui asupra Guvernului nu mai există după preluarea puterii de către USL.
Este interesant şi că responsabilitatea majoră pentru nivelul de trai atribuită UE este nesemnificativă. O posibilă interpretare a acestui lucru este faptul că românii tratează criza nu atât ca una internaţională, cât în primul rând ca o criză a guvernărilor autohtone.