Securitatea energetică necesită investiții strategice și prețuri accesibile la energie, afirmă Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, în cadrul Adunării Generale a ONU, că provocările din prezent, precum impactul schimbărilor climatice şi pierderea biodiversităţii, insecuritatea energetică, lipsa accesului la alimente şi educaţie şi inechităţile sociale, devin din ce în ce mai grave şi necesită răspunsuri şi soluţii.

"Provocările cu care ne confruntăm în prezent, precum impactul schimbărilor climatice şi pierderea biodiversităţii, insecuritatea energetică, lipsa accesului la alimente şi educaţie şi inechităţile sociale, devin din ce în ce mai grave. Acestea necesită răspunsuri şi soluţii, pe care cetăţenii noştri le solicită pe bună dreptate. Pentru toate aceste probleme, acţiunea comună reprezintă singura cale de a avansa", a spus şeful statului în intervenţia naţională la Adunarea Generală a ONU.  

El a explicat că securitatea energetică necesită investiţii strategice în surse regenerabile şi preţuri la energie accesibile.

"Securitatea energetică este o preocupare globală, care necesită soluţii comune şi acţiune responsabilă. Trebuie să combatem utilizarea energiei ca instrument de şantaj. Securitatea energetică necesită investiţii strategice în surse regenerabile, în energie nucleară - cu implementarea unor proiecte de viitor, precum reactoarele modulare de mici dimensiuni - sau în hidrogen. De asemenea, necesită preţuri pentru energie care să fie accesibile cetăţenilor noştri", a spus preşedintele Iohannis.

Şeful statului a subliniat că asigurarea securităţii energetice este strâns corelată cu tranziţia verde, pentru economii reziliente şi neutre din punct de vedere climatic.

"Legătura dintre schimbările climatice şi pace şi securitate ar trebui să fie mai proeminentă în cadrul discuţiilor noastre, inclusiv la nivelul Consiliului de Securitate", a declarat preşedintele.

De asemenea, Klaus Iohannis a arătat că, în pofida eforturilor, nu s-a reuşit depăşirea crizei triple a schimbărilor climatice, a poluării şi a pierderii biodiversităţii.

"Toate eforturile noastre la nivelul Uniunii Europene şi în coordonare cu partenerii internaţionali au scopul de a identifica şi implementa cele mai bune soluţii la aceste probleme grave", a afirmat Iohannis.

Acesta a amintit că peste două luni, în Egipt, va avea loc COP27, unde vor fi necesare angajamente suplimentare pentru atingerea neutralităţii climatice, alături de implementarea deciziilor deja anunţate.

"Timpul trece, iar planeta noastră nu mai poate aştepta", a spus preşedintele Iohannis.

Potrivit şefului statului, creşterea gradului de conştientizare, educarea generaţiilor viitoare cu privire la protecţia mediului şi combaterea schimbărilor climatice sunt de importanţă majoră.

"Educaţia constituie o prioritate de top pentru România şi o investiţie strategică în viitorul nostru. Prin urmare, privim cu speranţă către Summitul Viitorului, care va avea loc în 2024", a adăugat el.

De asemenea, preşedintele Iohannis a subliniat că utilizarea accesului la alimente ca armă şi restricţionarea accesului la hrană pe plan global sunt inacceptabile.

"Pentru a sprijini economia Ucrainei şi a ajuta la gestionarea crizei alimentare globale, România a acţionat de o manieră responsabilă prin facilitarea exportului a peste 4 milioane de tone de cereale ucrainene, ceea ce reprezintă 60% din cantitatea de cereale exportate de Ucraina, prin porturile noastre de la Dunăre şi Marea Neagră, de la începutul crizei. De asemenea, apreciem rolul Secretarului General al ONU în crearea Iniţiativei Grânelor la Marea Neagră, care constituie, aşa cum acesta a definit-o simbolic, o rază de speranţă într-o lume care chiar are nevoie de ea", a afirmat şeful statului.