„Să nu ne mire ce va urma”. Un analist explică criza profundă de încredere în instituțiile politice. Parlamentul, la cote minime

Datele alarmante ale celui mai recent sondaj INSCOP, care relevă o încredere de doar 11,9% în Parlament și 18,4% în Guvern, nu reprezintă o simplă eroziune de moment, ci simptomul unei crize sistemice profunde. Radu Magdin, analist și consultant politic român, explică pentru „Adevărul” mecanismele din spatele acestor cifre și avertizează asupra riscului iminent de „decivilizare” a societății românești.

Biserica este instituția în care românii au cea mai mare încredere, 63,9% declarând că au destul de multă și foarte multă încredere în această instituție (față de 57,7% în iulie 2025). Urmează Armata, cu un capital de încredere de 61,8% (față de 63% în iulie 2025) și Poliția cu 50% (față de 43.2% în iulie 2025). La polul opus se află instituțiile politice și justiția. Președinția înregistrează o cotă de încredere de 27,9% (față de 34.8% în iulie 2025), Justiția de 25,4% și Guvernul de 18.4% (față de 20,4% în iulie 2025). Pe ultima poziție se situează Parlamentul cu 11,9% încredere destul de multă și foarte multă (față de 14,5% în iulie 2025).

În opinia consultantului politic Radu Magdin, cifrele indică eșecul modului în care s-a exercitat puterea în ultimele decenii, în special relația disfuncțională dintre executiv și legislativ.

De ce a devenit Parlamentul irelevant

Cea mai lovită instituție din sondaje, Parlamentul, plătește prețul propriei subordonări, crede Radu Magdin. Consultantul politic este de părere că legislativul a devenit o victimă a abuzului de ordonanțe, fapt care a dus la o decuplare totală de așteptările electoratului.

„Parlamentul din păcate de mult timp are o cotă joasă, și are legătură parțial cu activitatea sau lipsa sa percepută de activitate, și parțial cu jocul de putere dintre instituții, executivul încălecând legislativul de aproape două decenii prin OG și OUG-uri. Contractul social trebuie refăcut dar nu e doar treaba Parlamentului, măcar că e instituția democratică cheie a țării”, arată Radu Magdin pentru Adevărul.

Lipsa celor trei „V”: Voință, Valori, Viziune

În ceea ce privește Guvernul, analistul atrage atenția că simpla administrare a țării nu mai este suficientă. Într-o perioadă de criză, publicul caută leadership autentic, iar actuala comunicare guvernamentală eșuează în a transmite empatie și direcție. Magdin oferă diagnosticul clar al acestei lipse de tracțiune.

„Trebuie distins între popularitatea instituției și cea a titularului de moment al funcției de prim-ministru și popularitatea Coaliției de Guvernare. Oricum, atât premierul, pe persoană fizică, cât și comunicarea guvernamentală trebuie să arate că înțeleg lecțiile de bază ale leadershipului și comunicării politice, pentru a întări încrederea populației. Asta înseamnă direcție și victorii de etapă, empatie, dar și cei 3 V-cheie: voința, valorile, viziunea”, a explicat consultantul politic. 

Riscul „decivilizării” și revolta antisistem

Poate cel mai grav aspect semnalat de analiză privește consecințele sociale ale acestei rupturi. Pe fondul dificultăților economice, populația nu mai are răbdare, iar „durerea” provocată de scăderea nivelului de trai se transformă rapid în radicalizare. Radu Magdin descrie mecanismul prin care nemulțumirea difuză devine un pericol pentru stabilitatea statului:

„Riscul major e sentimentul de blocaj al țării, de durere pe fond de cvasi-austeritate și de dezamăgire cu privire la liderii politici. Acest fapt potențează sentimentul antisistem și nu întâmplător vedem cota mare a opoziției ca popularitate. Există, totodată, risc de mișcări sociale și de decivilizare la nivel de discurs public, pe fundalul transformării neliniștii și nemulțumirii în instincte de acțiune mai puternice. Ar trebui să își facă treaba și să comunice acest lucru”, subliniază Maru Magdin.

Strategia „pâine și circ” și-a atins limitele

În final, analistul demontează strategia diversiunii prin scandaluri publice, folosită adesea pentru a masca lipsa rezultatelor concrete. 

„Din păcate, prea mult se comunică în gol, fără a se duce ceva la capăt, războaiele culturale sau zilnice putând ține lumea ocupată o perioadă, dar nu la nesfârșit, mai ales în contextul deteriorării nivelului de trai. Să nu uităm ce spuneau latinii: pâine și circ. Scade pâinea și e în exces circul, să nu ne mire, așadar, ce va urma”, a conchis Radu Magdin.