Românii îşi vor vota preşedintele pe 2 şi 16 noiembrie. Mandatul lui Băsescu expiră în decembrie
0Guvernul a adoptat joi proiectul de hotărâre care stabileşte că primul tur al alegerilor va avea loc pe 2 noiembrie, iar al doilea la diferenţă de două săptămâni, deşi mandatul preşedintelui Traian Băsescu expirăpe 21 decembrie.
"E pe ordinea de zi şi hotărârea de guvern cu data alegerilor prezidenţiale: 2 noiembrie, 16 noiembrie — alegerile prezidenţiale", a spus prim-ministrul. Ulterior, proiectul a fost adoptat în şedinţa de Guvern.
Mandatul lui Traian Băsescu expiră în 21 decembrie, astfel, noul preşedinte ales pe 16 noiembrie nu se va putea muta la Cotroceni înainte de termen.
Incertitudinea candidaţilor
Partidele de dreapta, mai mici sau mai mari, şi-au stabilit repede candidaţi pentru alegerile prezidenţiale, deşi clamau coagularea dreptei şi susţinerea unui singur candidat. Toţi liderii partidelor de dreapta au spus sus şi tare că varianta cea mai bună pentru alegerile prezidenţiale este susţinerea unui singur candidat, agreat de toată lumea. Însă faptele lor spun altceva. Fiecare partid a avut grijă să propună viitorul prezidenţiabil, astfel încât dreapta a ajuns să strângă, oficial, trei candidaţi, iar al patrulea a ieşit la încălzire.
În timp ce, pe partea dreaptă, candidaţii la alegerile prezidenţiale se calcă pe picioare, stânga unită încă nu are un candidat anunţat oficial, pentru că Victor Ponta se codeşte, deocamdată, să facă pasul decisiv. Premierul a aşteptat mai întâi rezultatatul alegerilor europarlamentare, dar cum PSD nu a reuşit să treacă pragul de 40%, Ponta a amânat oficializarea candidaturii până în toamnă, când va fi organizat Congresul PSD. „Candidatul la prezidenţiale nu poate fi stabilit decât de congres. Congresul se va desfăşura în septembrie. Până atunci, probabil că oricând putem anunţa cine suntem cei care eventual candidam. Lista este foarte scurtă“, a spus premierul Victor Ponta.
Ultimul sosit în lista prezidenţiabililor este Cristian Diaconescu. La PNL, primarul Sibiului a anunţat, din calitatea de lider interimar, că ia în calcul înscrierea în cursa pentru Cotroceni, dacă formaţiunea i-o va cere. Un alt lider de dreapta care îşi anunţase intenţia de a candida pentru alegerile prezidenţiale este Mihail Neamţu. Însă, după ce micul său partid, Noua Republică, nu a reuşit să obţină nici măcar 1% la alegerile europarlamentare, Neamţu are probleme de legitimitate chiar printre colegi, unii cerându-i demisia.