România, retrogradată de la „democrație viciată” la „regim hibrid”
0Democrația globală este într-o formă mai proastă decât în orice moment din istoria de aproape două decenii a indiceluiEIU, iar România nu face excepție, fiind retrogradată de la „democrație viciată” la „regim hibrid”.
Începând din anul 2006, Economist Intelligence Unit (EIU) întocmește un indice al democrației, în care a punctat deja 167 de țări și teritorii pe o scară de la zero la zece pe baza a cinci criterii: procesul electoral și pluralism, funcționarea guvernului, participarea politică, cultura politică și libertățile civile.
Țările sunt apoi grupate în patru categorii: democrații depline, democrații viciate, regimuri hibride și regimuri autoritare.
În acest clasament, România a fost retrogradată de la „democrație viciată” la „regim hibrid”, după ce acuzațiile de ingerință rusă, tacticile ilegale în rețelele sociale și încălcări ale finanțării campaniei au determinat Curtea Constituțională să anuleze alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 și să solicite repetarea alegerilor.
Norvegia - cea mai democratică țară din lume
Revenind la clasamentul global, pentru al 16-lea an consecutiv, Norvegia a fost desemnată cea mai democratică țară din lume, cu un scor de 9,81, scrie The Economist. Au urmat Noua Zeelandă și Suedia. Afganistanul este țara cel mai jos clasată din 2021, înregistrând doar 0,25 puncte. Cea mai mare schimbare a venit din Bangladesh, care a scăzut cu 25 de locuri. Reconstruirea democrației acolo va fi o sarcină enormă după înlăturarea lui Sheikh Hasina, conducătorul autocratic de multă vreme al țării. Dar există motive de optimism, scrie publicația: un guvern tehnocrat temporar, condus de Muhammad Yunus, laureat al Premiului Nobel pentru pace, a restabilit ordinea și a stabilizat economia. Din aceste motive, EIU a numit Bangladesh țara anului în 2024.
2 din 5 persoane de pe glob trăiesc sub regim autoritar
Pe de altă parte, scrie publicația, media globală a scăzut la un nou minim record de 5,17, în scădere de la maximul de 5,55 în 2015. Doar 6,6% din populația lumii trăiește acum într-o democrație deplină, în scădere față de 12,5% în urmă cu zece ani. Iar o mare parte a populației lumii – în prezent, două din cinci persoane – trăiește sub un regim autoritar.
„În ciuda promisiunii unei extravaganțe electorale globale, unele dintre buletine de vot au fost o farsă. Ziua votării în Pakistan, de exemplu, a fost afectată de violență. Cel mai popular politician, Imran Khan, ale cărui acreditări democratice sunt discutabile, a fost închis cu puțin timp înainte de alegerile. Scorul țării a scăzut de la 3,25 în 2023 la 2,84. În Rusia, alte alegeri simulate i-au oferit lui Vladimir Putin un al cincilea mandat de președinte – au obținut doar două puncte pe index. În alte țări, inclusiv Burkina Faso, Mali și Qatar, alegerile au fost anulate cu totul”, se arată în analiză.
Scăderi „notabile” ale indicelui democrației în Europa
Chiar și Europa, care găzduiește nouă dintre primele zece țări din indice, a înregistrat unele scăderi notabile, punctează analiza. Franța a fost retrogradată de la o democrație deplină la una defectuoasă. Acest lucru reflectă în mare parte o deteriorare a scorului său de încredere în guvern, după ce alegerile anticipate ale președintelui Emmanuel Macron din iunie nu au reușit să asigure o majoritate legislativă pentru niciun partid sau bloc. (Patru premieri diferiți în cursul anului nu au făcut nimic pentru a insufla încredere.) România a fost, de asemenea, retrogradată după ce acuzațiile de ingerință rusă, tactici ilegale în rețelele sociale și încălcări ale finanțării campaniei au determinat curtea constituțională să anuleze alegerile prezidențiale și să solicite un nou vot.
Asia și America
În Asia, Coreea de Sud a renunțat la categoria democrației deplină după ce președintele Yoon Suk Yeol a declarat – apoi a revocat în grabă – legea marțială, cufundând țara în criză .
America a rămas o democrație cu vicii, deplasându-se doar puțin față de poziția sa din 2023. Dar s-ar putea confrunta cu probleme mai mari în acest an: prima lună a celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump a pus deja la încercare independența politică a funcției publice și a văzut o rafală de ordine executive cu o autoritate juridică îndoielnică.
Victoria lui Trump în 2024 a făcut parte dintr-o reacție globală mai amplă împotriva titularilor. Următorul test pentru democrația globală în 2025 va fi modul în care acești lideri nou aleși aleg să guverneze.