România așteaptă undă verde de la ucraineni pentru a face măsurători pe Canalul Bîstroe

0
Publicat:

Autoritățile române au înaintat Ucrainei solicitările necesare pentru a putea trimite experți care să facă măsurători pe Canalul Bîstroe, însă până în prezent nu a venit și răspunsul Kievului de acceptare a cererilor regimului de la București.

Autoritățile române așteaptă ok-ul celor de la Kiev pentru posibile măsurători FOTO Arhivă

Instituțiile de la București, atât Ministerul Afacerilor Externe, cât și Ministerul Transporturilor, așteaptă răspunsul autorităților de la Kiev pentru a permite trimiterea de experți români care să măsoare Canalul Bîstroe, astfel încât să vadă la cât a ajuns adâncirea acestuia și dacă au avut loc alte schimbări decât cele convenite anul trecut între România și Ucraina.

Într-un răspuns pentru ziarul „Adevărul”, Biroul de presă al MAE a precizat că a cerut clarificări Ucrainei „în legătură cu caracterul unor lucrări de dragaj”, de la chemarea ambasadorului acestei țări la București la 20 februarie și „a solicitat, în regim de urgență, acordul părții ucrainene pentru accesul navelor hidrografice române ale Administrației Fluviale a Dunării de Jos în apele ucrainene ale brațului Chilia, în vederea efectuării unor măsurători, pentru a identifica modificările morfologice care au survenit începând cu anul 2005”. Solicitarea a fost făcută inclusiv într-o notă diplomatică.

Potrivit aceleiași surse, partea ucraineană a subliniat că nu desfășoară activități de dragare care au ca scop adâncirea căii de navigație, ci doar activități de natură operațională curentă. „Informații în același sens au fost transmise de partea ucraineană și în răspuns la solicitările de clarificare transmise de MAE la data de 16 februarie 2023”, a mai punctat instituția.

Comunicare mai dificilă cu Ministerul Transporturilor

Într-un răspuns anterior, MAE puncta faptul că în urma discuției cu ambasadorul Ucrainei la București s-a convenit să se întâlnească la discuții autoritățile din cele două state care gestionează domeniul transporturilor, instituția înaintând astfel propunerea către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii de la noi, dar nu a precizat nimic de primirea unui răspuns. Explicația MAE a venit vineri, 24 februarie, la o zi după ce Sorin Grindeanu, vicepremier și ministru al Transporturilor, transmitea pe Facebook faptul că instituția sa e gata pentru a merge în Ucraina: „Trei nave ale AFDJ Galați – dotate cu echipamente pentru măsurarea adâncimii canalelor navigabile – așteaptă acceptul pentru a face măsurători pe Canalul Bîstroe”, era mesajul lui Grindeanu.

Ministerul condus de Sorin Grindeanu nu a răspuns nici până prezent la solicitarea de clarificări privind demersurile făcute de instituție sau de organismele din subordine pe tema primirii de explicații privind Canalul Bîstroe, în afară de unele poziții mai dure față de partea ucraineană. Potrivit unor surse din minister, Transporturile așteaptă noutăți privind demersurile diplomatice ale MAE. 

De altfel, de la începutul acestui scandal, Sorin Grindeanu și instituțiile din subordine au fost cele care au avut o atitudine mai contondentă, dinspre acestea plecând informații legate de adâncirea Canalului Bîstroe, preluate apoi de mai mulți lideri PSD, în timp ce PNL, prin toți oamenii săi reprezentativi, de la Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis, până la Bogdan Aurescu, a încercat calmarea spiritelor.

Vălean vorbește de o comisie independentă

Pe de altă parte, MAE a purtat discuții și cu Ministerul Mediului, după ce instituția corespondentă din Ucraina și-a exprimat deschiderea. Prin urmare, săptămâna aceasta ar urma să fie discuții între cele două ministere de profil. În schimb, potrivit diplomației de la București, MAE ucrainean nu a solicitat nici în 2022, nici anul acesta, discuții la nivel de experți din cadrul celor două ministere de Externe.

Comisarul european pe Transporturi, Adina Vălean, a precizat că cea mai bună soluție e ca partea română să solicite să meargă și să facă măsurătoarea un actor independent, cum e Comisia Dunării, care ar fi sprijinită de Comisia Europeană. Mai mult, Vălean a punctat că pe 1 martie o echipă a Comisiei Europene, care oricum e în Ucraina, ar putea să meargă să facă niște măsurători, iar în zece zile să fie gata un raport privind situația din teren.

AUR, ofensivă anti-Ucraina

Alianța pentru Unirea Românilor și-a intensificat mesajele anti-Ucraina în ultimele zile, în special prin intermediul liderului formațiunii, George Simion. „Aici la Parlament, din toate steagurile lumii, din respect pentru ce am pățit cu Bîstroe, la ordinul lui Klaus Iohannis a mai rămas un singur steag. Al țării care este agresată de Rusia, cum am fost și noi de 200 de ani: Ucraina. Celelalte țări au dispărut. Doar că Ucraina, în cazul Bîstroe, se comportă la fel ca Rusia”, preciza Simion într-o filmare video de la Parlament, chiar în ziua în care se împlinea un an de la invadarea Ucrainei de trupele ruse. Simion a mers și Deltă, de unde a transmis înregistrări video în care a lansat acuzații în cascadă privind lucrările de adâncire a Canalului Bîstroe de către ucraineni și faptul că din cauza lor apa a scăzut 60 de centimetri. „Dacă ținem cu România, înseamnă că suntem cu rușii? Nu vă mai crede nimeni”, a fost unul dintre mesajele lui Simion. „Iresponsabilitate. Nepăsare. Slugărnicie. Trădare”, a subliniat, la rândul lui, Claudiu Târziu, liderul senatorilor AUR, într-un mesaj pe Facebook, privind raportarea Puterii la cazul Bîstroe.