România caută, din nou, bani pe piețele internaționale. Ce urmărește statul și cât de mult îl costă
0România se pregătește să bată din nou la ușa investitorilor internaționali, după un an cu presiuni pe buget și pe rating. Potrivit Reuters, Ministerul Finanțelor ia în calcul extinderea unor emisiuni existente, schimburi de obligațiuni care ajung la scadență în 2026 și o posibilă emisiune în yeni pentru a diversifica baza de investitori, în timp ce ținta de deficit pentru 2025 a fost revizuită în sus.
Ce vrea să obțină statul
Ținta imediată este să asigure finanțarea deficitului din 2025 și să netezească vârful de rambursări din 2026, când ajung la scadență obligațiuni în valoare de aproximativ 4,25 miliarde euro. Reuters arată că un exercițiu de administrare a datoriei ar putea însemna cumpărarea de pe piață a unor serii scurte și înlocuirea lor cu maturități mai lungi, reducând astfel riscul de refinanțare și câștigând spațiu în buget.
De ce este presiune pe finanțele publice
Deficitul realizat în 2024 a fost estimat la 9,3% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, iar pentru 2025 guvernul a urcat ținta oficială la 8,4%. Consiliul Fiscal a criticat însă proiecțiile inițiale ca fiind optimiste, ceea ce amplifică îngrijorările investitorilor. Reuters și MarketScreener notează că o ajustare credibilă contează nu doar pentru piețe, ci și pentru accesul României la fondurile europene.
Cum arată comparația regională
Investitorii compară România cu alte state care se finanțează în aceeași monedă. Reuters subliniază că Italia mizează pe un deficit de circa 3% din PIB în 2025, în linie cu regulile europene, ceea ce pune în evidență diferența de disciplină fiscală. Această diferență se reflectă direct în primele de risc cerute de piețele financiare.
Ce instrumente sunt pe masă
Potrivit Reuters, autoritățile discută trei variante: mărirea unei emisiuni existente dacă cererea este suficientă, lansarea unei serii noi pe maturități mai lungi sau efectuarea de switchuri pentru a muta scadențele din 2026 spre anii ulteriori. În paralel, o emisiune în yeni, așa-zisul samurai bond, ar atrage investitori japonezi și ar lărgi baza de finanțare.
Cât ar putea costa finanțarea
Costul depinde de două variabile urmărite de investitori în fiecare zi: politica fiscală și riscul de retrogradare sub investment grade. Reuters arată că ratingul României rămâne la limita pragului recomandat, cu perspectivă negativă la marile agenții, ceea ce înseamnă că orice blocaj în reducerea deficitului se traduce prin randamente mai mari la emisiuni.
Ce spun piețele despre România, în 2025
Anul a început cu emisii pe piețele externe și s-a continuat cu planuri de administrare a datoriei spre final. Yahoo Finance notează că statul a profitat de ferestrele de piață pentru a-și asigura bufferul necesar, însă mesajul pentru investitori rămâne clar: măsurile fiscale adoptate evită deocamdată o retrogradare, dar consolidarea bugetară trebuie să continue.
Ce înseamnă pentru tine, ca cititor și contribuabil
Reuters scrie că dacă statul se împrumută scump, factura dobânzilor din buget crește, reducând spațiul pentru investiții și servicii publice. O strategie care mută scadențele către ani mai liniștiți și atrage investitori noi, precum cei din Japonia, poate ajuta contribuabilul să țină sub control costul total. Totul depinde însă de o corecție fiscală credibilă care să convingă piața.
Estimări de lucru
Reuters estimează că dacă România reușește să înlocuiască cel puțin o treime din scadențele din 2026 prin switchuri în 2025, presiunea netă de refinanțare din 2026 s-ar putea reduce cu peste 1 miliard euro. În plus, o emisiune de tip samurai de referință, de ordinul a 100 până la 200 miliarde yeni, ar putea crea o curbă inițială în moneda japoneză și extinde ulterior opțiunile de finanțare.
Context politic și de securitate care apasă asupra costului
Reuters subliniază că piețele prețuiesc predictibilitatea. Discuțiile de la Curtea Constituțională privind pachetele de reducere a deficitului și noile angajamente de apărare pot menține prima de risc ridicată dacă nu sunt însoțite de un plan bugetar clar. În regiune, state cu deficite mai mici sunt percepute mai bine de investitori, iar diferența se vede direct în dobânzi.