Analiză România a optat pentru dialog informal în loc de Articolul 4 NATO. George Râpă: „Oana Țoiu s-a antepronunțat înaintea CSAT, un gest neloial”

România a ales să nu activeze Articolul 4 din Tratatul NATO după incidentul cu drona rusească, optând în schimb pentru o discuție informală cu aliații din regiune - o decizie luată de Nicușor Dan alături de CSAT care a divizat atât clasa politică, cât și opinia publică.

Analistul George Râpă a explicat pentru „Adevărul" de ce România nu a activat Articolul 4 NATO după incidentul cu drona și ce semnifică convocarea Consiliului de Securitate ONU, luni, 1 iunie. În opinia sa, ministrul de Externe Oana Țoiu s-a pronunțat prematur, înainte ca CSAT să fi finalizat evaluarea situației — un gest pe care analistul îl califică drept neloial față de președinte și ceilalți membri ai Consiliului.

„Doamna Țoiu s-a antepronunțat înaintea discuției din CSAT, a fost un gest neloial pentru că într-un fel a pus presiune pe președinte și pe ceilalți membri ai Consiliului. Pe anumite interpretări juridice, evident, se putea invoca art. 4. În cazuri similare, aliați NATO fie au invocat articolul, fie nu. Până la urmă, chiar dacă se întrunesc condițiile, iar în acest caz probabil că se putea forța și o astfel de interpretare, este o decizie politică care ține și de context. Probabil că în CSAT s-au analizat și alte chestiuni, cum ar fi faptul că România nu s-a pregătit suficient pentru astfel de incursiune în spațiul aerian, deși am avut patru ani și jumătate la dispoziție pentru a face acest lucru. Oricum, chiar și fără invocarea acestui articol, la doar câteva ore de la incident, aliați precum Italia doamnei Meloni au anunțat că trimit urgent în România specialiști și echipamente anti-drone. Deci lucrurile se mișcă independent.”

Părțile semnatare „vor menține și dezvolta capacitatea lor individuală și colectivă de a rezista unui atac armat”

În dezbaterea publică au apărut două tabere: una care cere activarea Articolului 4 NATO și alta care susține că România nu avea motive suficiente pentru o astfel de măsură. Analistul spune însă că discuția ignoră o obligație esențială deja prevăzută în tratat, care, potrivit chiar oficialilor români, a fost amânată sau este în plan de dezvoltare prin programul SAFE.

„Frumusețea dreptului este că ambele părți pot avea adevărul lor. Însă, până să mergem la art. 4, avem art. 3 din Tratatul NATO care spune clar că pentru a atinge obiectivele din tratat, părțile semnatare 'vor menține și dezvolta capacitatea lor individuală și colectivă de a rezista unui atac armat. În cazul nostru, putem spune că nu am folosit sistemele pe care le avem, precum sistemele Gepard 1A2. În plus, există întârzieri în achiziționarea altor sisteme precum SHORAD. Discutăm deci în continuare de o reticență în a folosi forța militară pentru apărarea teritoriului național, de teamă să nu deranjăm prea mult Rusia, dar și de întârzieri în achiziția de echipamente noi – vezi inclusiv scandalul pe care l-au făcut PSD și AUR pe SAFE.

Deci da, putem invoca art 4, dar ce facem dacă ne întreabă oamenii ăia cum ne-am pregătit noi pentru astfel de incursiuni? Pentru că pregătirea individuală a fiecărei țări membre NATO este de asemenea obligație ce decurge din tratatul NATO!”, explică analistul.

În ceea ce privește măsurile luate până acum de autoritățile române, acesta consideră că reacția a fost proporțională cu gravitatea situației și că Bucureștiul a transmis fermitate fără escaladare.

„Cred că răspunsul e conform cu provocarea. Închiderea consulatului de la Constanța reprezintă o lovitură destul de puternică dată Moscovei. Conform relatărilor din media, acel consulat era în realitate un centru de spionaj. Rușii era interesați de ce se întâmplă în portul Constanța, locul prin care trece armament și alte forme de ajutor pentru Ucraina. În plus, amenințarea cu expulzarea ambasadorului Rusiei este astăzi credibilă. Cred că am acționat ca un stat matur, care nu acționează impulsiv dar care în același timp transmite fermitate.”

Forul care contează

O altă temă importantă este participarea ministrului de Externe la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU. Chiar dacă nu sunt așteptate decizii concrete, întâlnirea are o miză diplomatică importantă, spune analistul.

„Trebuie să spunem clar că singurul for de la ONU care contează este Consiliul de Securitate, unde va merge și Oana Țoiu. Aici însă, nu se poate niciodată lua o decizie împotriva unuia dintre cei 5 care au drept de veto. Nu vom avea nici acum o decizie, va fi blocată de Rusia. Totuși, e important pentru că ne alăturăm țărilor de pe flancul estic care arată întregii lumi caracterul criminal al regimului rus și faptul că această țară pune în pericol pacea și securitatea internațională. E un gest diplomatic care arată că România are curaj și nu acceptă să fie desconsiderată”, mai arată expertul.

Reacțiile SUA și efectul asupra opiniei publice

În spațiul public au existat critici legate de lipsa unei reacții directe din partea președintelui american Donald Trump, sau a unui oficial de rang înalt. Analistul spune însă că reacțiile oficiale venite de la Washington, din partea senatorului Jim Risch, au fost adecvate și avertizează că interpretările exagerate riscă să alimenteze propaganda anti-occidentală.

„Reacțiile SUA au fost conforme cu gravitatea incidentului. Republicanul Jim Risch nu este un simplu senator, este președintele Comisiei de Politică Externă din Senatul SUA. Mesajele lui au întărit declarațiile date de ambasadorul SUA la NATO și de ambasada americană de la București. Am ajuns să ne facem rău singuri speculând de exemplu lipsa unei reacții a președintelui Trump, în condițiile în care Casa Albă nu a comentat incidente similare. În plus, e puțin cam mult să credem că cel mai puternic om de pe planetă primește în mapă dimineață ultimele știri de la Fetești, Constanța, Brăila sau Galați. Și un exemplu punctual. Televiziunile de știri de la noi au făcut un mare deserviciu intereselor strategice ale României, când au anunțat că Rubio nu a răspuns la o întrebare privind drona de la Galați, în condițiile în care Secretarul american de Stat ieșise doar câteva secunde pentru o oportunitate foto. Cine urmărește acțiunile oficialilor americani știe foarte bine că acolo se face clar diferențierea între conferință de presă, anunț de presă și oportunitate foto. Prin astfel de abordări nu facem decât să creștem anti-occidentalismul din România, să creștem neîncrederea în aliați, adică exact ce vrea și statul agresor Rusia”, spune Râpă.