Replica acidă a CCR pentru Iohannis: O atingere extrem de gravă adusă independenţei Curţii şi a judecătorilor

Curtea Constituţională a venit cu o replică pentru preşedintele Klaus Iohannis după ce acesta din urmă a cerut revizuirea deciziei CCR care l-a obligat să o revoce de la şefia DNA pe Laura Codruţa Kovesi. Curtea îl acuză pe şeful Statului că a adus o „atingere extrem de gravă” asupra independenţei Curţii şi motivează că decizia CEDO în ce o priveşte pe Kovesi nu are legătură cu decizia CCR.

CCR a subliniat într-un comunicat de presă că decizia CEDO privind-o pe Laura Kovesi nu are legătură cu cea a CCR, ci cu legea statutului magistraţilor. Judecătorii CCR spun că au deliberat în privinţa relaţiilor constituţionale dintre ministrul Justiţiei şi preşedinte, iar Laura Codruţa Kovesi nu a fost vizată în această procedură.

„Curtea Constituţională nu putea să încalce dreptul la un proces echitabil al unei persoane fizice pentru simplul motiv că în procedura în faţa Curţii Constituţionale s-a examinat un alt aspect care a vizat, în mod exclusiv, competenţele autorităţilor publice”, transmite CCR.

Totodată, Curtea adaugă că deciziile sale sunt „general obligatorii şi nu sunt supuse procedurii revizuirii” şi îl acuză pe preşedinte că a adus o „atingere extrem de gravă independenţei Curţii Constituţionale şi a judecătorilor săi”.

Preşedintele Klaus Iohannis s-a referit marţi, într-o declaraţie de presă, la decizia CEDO care i-a dat câştig de cauză Laurei Codruţa Kovesi, care a cotestat demiterea din funcţia de procuror şef al DNA. 

„CCR are obligaţia de a revizui de îndată nu numai decizia referitoare la revocarea doamnei Kövesi, dar şi orice alte decizii luate în considerarea unor simple declaraţii, fie ele şi politice”, a declarat preşedintele Iohannis.

Comunicat CCR:

Având în vedere Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din 5 mai 2020, pronunţată în cauza Kövesi împotriva României, Plenul Curţii Constituţionale a României, cu majoritate de voturi, face următoarele precizări:

1. Deşi comentariile din spaţiul public au promovat ideea încălcării de către Curtea Constituţională a dreptului la un proces echitabil al doamnei Kövesi şi a invalidării Deciziei Curţii Constituţionale nr.358/2018, se constată că CEDO nu a efectuat un control cu privire la raţionamentul juridic şi soluţia pronunţată de Curtea Constituţională. De altfel, nici nu avea competenţa să o facă.

2. Hotărârea CEDO a stabilit încălcarea dreptului la un proces echitabil prin raportare la un cadru juridic distinct, anterior şi fără legătură cu cel analizat prin decizia Curţii Constituţionale. Acest cadru juridic se referă la aspecte pur legale, reglementate prin Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, şi nu la cel vizat prin decizia Curţii Constituţionale, respectiv art.94 lit.c) şi art.132 alin.(1) din Constituţie.

3. În decizia menţionată Curtea Constituţională a decis cu caracter general obligatoriu şi pentru viitor care sunt raporturile constituţionale între ministrul justiţiei şi Preşedintele României, precum şi natura actelor acestora, în procedura revocării procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în baza unei atribuţii prevăzute de Constituţie. Decizia astfel pronunţată nu poate fi cenzurată de nicio altă autoritate.

4. Doamna Kövesi nu a fost parte şi nici nu putea fi parte în procedura de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională prevăzută de art.146 lit.e) din Constituţie, care vizează exclusiv raporturile dintre autorităţile publice cu privire la exercitarea competenţelor lor constituţionale, şi nicidecum judecarea unor raporturi juridice care implică persoane fizice. De altfel, în toate legislaţiile statelor care prevăd în competenţa curţilor constituţionale soluţionarea conflictelor de competenţă dintre autorităţile publice, instanţele constituţionale nu analizează drepturi şi libertăţi fundamentale.

5. Aşadar, Curtea Constituţională nu putea să încalce dreptul la un proces echitabil al unei persoane fizice pentru simplul motiv că în procedura în faţa Curţii Constituţionale s-a examinat un alt aspect care a vizat, în mod exclusiv, competenţele autorităţilor publice.

6. În discursul lor public, autorităţile publice, şi anume Preşedintele României şi prim-ministrul Guvernului, folosesc argumente/ motive incomplete şi inexacte, fără a corobora natura, conţinutul şi obligaţiile rezultate din cele două acte jurisdicţionale [Decizia Curţii Constituţionale şi Hotărârea CEDO], ceea ce pune la îndoială comportamentul constituţional loial al autorităţilor publice la adresa Curţii Constituţionale.

7. În spaţiul public sunt transmise unele informaţii care nu prezintă problema de drept în ansamblul său. Curtea Constituţională recomandă citirea celor două hotărâri cu bună-credinţă şi comentarea acestora pe baza argumentelor juridice cuprinse în cele două hotărâri.

8. Deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi nu sunt supuse procedurii revizuirii, bucurându-se de autoritate de lucru judecat.

9. Îndemnarea publică la revizuirea deciziilor Curţii Constituţionale este o atingere extrem de gravă adusă independenţei Curţii Constituţionale şi a judecătorilor săi.

10. Legiuitorului îi revine obligaţia de a da curs Hotărârii CEDO, în măsura în care devine definitivă, prin identificarea soluţiei legislative corespunzătoare în considerarea cadrului juridic vizat de această hotărâre, şi nu a celui vizat prin Decizia Curţii Constituţionale nr.358/2018.