Renuntarea la cetatenia romana costa 7 milioane de lei

Dupa ridicarea interdictiei vizelor pentru Occident, in decembrie anul trecut, s-a facut mare caz ca romanii trebuie sa invete sa se poarte pentru a face fata Vestului. Lucrurile nu sunt asa grave.

Dupa ridicarea interdictiei vizelor pentru Occident, in decembrie anul trecut, s-a facut mare caz ca romanii trebuie sa invete sa se poarte pentru a face fata Vestului. Lucrurile nu sunt asa grave. Sunt foarte multi romani, cateva zeci de mii, dupa Ministerul Justitiei, care au parasit tara, dupa Revolutie, in mod definitiv - renuntand la cetatenia romana. Despre acesti romani, care, iata, s-au adaptat dincolo atat de bine incat si-au luat adio de la patria natala, nu se prea spun multe. Si pe buna dreptate. Este un lucru trist. Numai listele celor care au renuntat la cetatenia romana, publicate anul trecut in Monitorul Oficial, cuprind 2795 de nume. Am aflat de la Ministerul Justitiei ca, de fapt, anual, sunt aproape 5000 de cereri de renuntare la cetatenie, dar nu sunt toate aprobate. Cine pleaca de tot, dupa listele din M.O? Marea majoritate sunt tineri si foarte tineri, nascuti intre 1960 si 1975. Exceptiile - cei nascuti in anii '40 - le numeri pe degete. Taranu Nicolae - 1945 - si Taranu Mirela - 1949 - sunt de anul trecut cetateni germani, impreuna cu fiica, Taranu Dadiana Raluca, de 27 de ani. Cu greu gasesti pe listele fostilor romani persoane nascute inainte de anii '60, ca Bodo Anton Iosif, nascut in '43, sau pe Nescovici-Nikolic Maria, nascuta in 1936. Maria Nikolic este si un alt fel de exceptie. Ea a ales Iugoslavia. Cu cateva abateri - Iugoslavia, Cehia, Statele Unite, Suedia, Danemarca, Olanda - tarile de predilectie pentru emigratie sunt Germania si Austria. Romanii care au renuntat la cetatenie provin in special din judetele de nord-vest, Timis, Arad, Maramures, Caras-Severin si, in numar mult mai mic, din Iasi, Bacau, Constanta si Suceava. Renuntarea la cetatenia romana se face in baza Legii cetateniei romane, 21/1991. "Pierderea cetateniei", conform Capitolului V, se face pe doua cai: prin retragere (daca respectivul se inroleaza in armata unei tari cu care Romania a rupt relatiile diplomatice sau este in razboi sau daca este autorul unor fapte deosebit de grave in strainatate) si prin aprobarea renuntarii la cetatenie. Legea cere, in ultimul caz, ca petentii sa nu aiba cazier si nici datorii in tara si, altfel, mandateaza Ministerul Justitiei cu aprobarea dosarelor. De anul trecut, sunt necesare vize suplimentare de la ministerele de Interne si Externe. In orice caz, nu e un capat de tara sa renunti la cetatenie. Te costa 6 milioane si treizeci de mii de lei, plus o taxa de 650.000 de lei, pentru publicarea in M.O. Dosarul trebuie sa contina si adeverinte privind situatia cazierului si a datoriilor, actele de stare civila si declaratii pe propria raspundere ca nu ai datorii. Conditia principala este insa asigurarea cetateniei din partea statului adoptiv, impusa de statul roman pentru a rezolva chestiunea apatrizilor. Dat fiind numarul mare al celor plecati definitiv in Germania si Austria, tari cu legislatie dura in privinta emigratiei, nu pare a fi o problema. De notat ca foarte multe persoane din listele anului trecut nu sunt fosti cetateni romani de etnie germana. Monitorul Oficial de anul trecut publica si cateva liste cu persoane carora li s-a acordat cetatenia romana, in total 34: 10 apatrizi si, intre altii, Musat Gabriel Petru, cetatean britanic, Stanila Dan, cetatean german, Alexa Maria, cetatean suedez, si Lozan Ondina, cetatean danez.