Provocări politice în prag de sărbători. Noi proiecte privind autonomia Ținutului Secuiesc. Ce prevăd cele două proiecte ale aleșilor afiliați UDMR
0Deputații Kulcsar Terza Joszef Gyorgy și Zakarias Zoltan au depus la Parlament două proiecte legislative privind autonomia Ținutului Secuiesc, respectiv autonomia culturală a comunității maghiare din România. Premierul Ciolacu a cerut respingerea de urgență a proiectelor.
Cele două proiecte au fost depuse miercuri, însă doar joi spre prânz au fost publicate pe site-ul Camerei Deputaților, la rubrica inițiatorilor, adică Kulcsar Terza Joszef Gyorgy și Zakarias Zoltan, doi deputați aleși pe listele UDMR, dar care provin din alte partide.
Primul proiect este „Propunere legislativă privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc”. Din preambul inițiatorii susțin că autonomia Ținutului Secuiesc „nu lezează nici inteegritatea teritorială a României, nici suveranitatea națională și afirmând totodată că autonomia acestei regiuni se bazează pe dreptul la autodeterminare internă a comunităților, pe principiul subsidiarității și autoadministrării”.
Încă din primul articol, proiectul de lege prevedere: „Ca expresie a identității sale istorice, în scopul asigurării egalității de șanse a cetățenilor și protecției naționale maghiare, locuitorii Ținutului Secuiesc se contituie în comunitate autonomă”.
Delimitarea geografică
Cei doi parlamentari vin și cu delimitarea geografică a noului ținut autonom: „Teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele județe Covasna și Harghita, precum și scaunul istoric Mureș (Marosszek) care aparține județului Mureș. Anexa nr. 1 cuprinde limitele teritoriale ale Ținutului Secuiesc, precum și localitățile aparținătorilor acestora”.
Cel de-al doilea proiect este cel referitor la „Statutul autonomiei culturale a comunității maghiare din România”
„În unitățile administrativ-teritoriale în care membrii comunității maghiare ating procentul de 10 la sută din totalul populației sau sunt în număr de cel puțin 5.000 de persoane:
a) limba oficială și cea a comunității maghiare sunt de același rang și, în consecință trebuie asigurată pentru toți cetățenii unității administrativ-teritoriale respective posibilitatea utilizarea în aceleași condiții a ambelor limbi atât în scris cât și oral;
b) aleșii locali și funcționarii publici pot utiliza în mod liber limba maternă în activitatea lor, inclusiv în ședințele de consiliu;
c) denumirea localităților, a străzilor și piețelor, a instituțiilor publice sunt afișate și în limba maternă a comunității maghiare”.
Reacția lui Ciolacu: respingere de urgență
Marcel Ciolacu a venit cu o poziție înainte ca proiectele să fie publicate pe site-ul Camerei. „Am propus președintelui Camerei Deputaților să ia măsuri rapide astfel încât inițiativele toxice ale unor afiliați ai grupului UDMR să fie respinse de urgență la nivel legislativ. Astfel de propuneri legislative izolate care vizează autonomia Ținutului Secuiesc sau autonomia culturală pe criterii etnice nu au ce căuta într-un stat democratic. Această discuție care apare odată la ceva timp nu își are rostul”, a scris premierul pe Facebook.
Problema e că parlamentarii deja au intrat în vacanță, săptămâna viitoare fiind doar activitate în circumscripțiile electorale. Apoi, aceștia intră în vacanță parlamentară.