Proiect în Camera Deputaților pentru eliminarea pensiilor speciale ale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene
0O propunere legislativă pentru eliminarea pensiilor speciale ale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene se află în consultare publică la Camera Deputaţilor până la sfârşitul lunii ianuarie.
Propunerea, iniţiată de deputaţii USR Claudiu Năsui şi Cristina Prună, prevede abrogarea articolului din ordonanţa privind Codul administrativ care reglementează aceste drepturi: „Articolul 210 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă”.
Articolul 210 din OUG nr. 57/2019 se referă la indemnizaţia pentru limită de vârstă acordată primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene, informează Agerpres.
În ce condiții se acordă în prezent indemnizaţia
Potrivit acestuia, „persoanele care începând cu anul 1992 au deţinut calitatea de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean şi care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare reduse aşa cum sunt prevăzute de legislaţia privind sistemul de pensii publice sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie lunară pentru limită de vârstă”. Indemnizaţia pentru limită de vârstă reprezintă suma de bani acordată lunar persoanelor care au exercitat calitatea de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean.
Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se acordă în limita a trei mandate, cu condiţia ca persoanele menţionate să fi exercitat cel puţin un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean. De asemenea, cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată, prevede acelaşi articol.
Potrivit expunerii de motive, propunerea legislativă de abrogare reprezintă „o acţiune necesară şi urgentă, justificată de contextul macro-financiar critic al României şi de obligaţiile asumate la nivel european”.
La cât ajunge o astfel de pensie
Iniţiatorii adaugă că, spre exemplu, un fost preşedinte al unui consiliu judeţean ar avea dreptul la o pensie specială cuprinsă între minimum 6.260 de lei pe lună şi maximum 18.780 de lei pe lună, de aproape şapte ori mai mare decât pensia medie din România, de doar 2.816 lei.
„Situaţia economică actuală impune Guvernului şi Parlamentului să adopte măsuri imediate şi decisive de limitare a cheltuielilor publice pentru a asigura sustenabilitatea finanţelor. Ne confruntăm cu un deficit bugetar care a escaladat la un nivel de aproximativ 9% din PIB, în timp ce datoria publică a ajuns la peste 50% din PIB. (…) În ciuda urgenţei fiscale, până în prezent, clasa politică şi coaliţia de guvernare au preferat să echilibreze bugetul prin măsuri de austeritate impuse cetăţenilor, recurgând la noi creşteri de taxe şi impozite, în loc să demonstreze o restrângere reală a cheltuielilor proprii ale statului. Deşi abrogarea pensiilor speciale ale aleşilor locali nu ar avea un impact imediat de reducere a cheltuielilor bugetare curente (întrucât dreptul este suspendat), acest proiect de lege reprezintă un semnal politic esenţial şi absolut necesar transmis electoratului. Prin tăierea acestui privilegiu care, deşi nu este în vigoare, este prevăzut de lege, clasa politică demonstrează, în sfârşit, că este într-adevăr pregătită să renunţe la propriile privilegii şi nu doar să pună povara deficitului creat doar pe umerii contribuabililor. Dat fiind că acest drept nu este activ, el reprezintă, din punct de vedere tehnic şi financiar, cel mai simplu privilegiu de tăiat, devenind astfel testul de credibilitate al angajamentului asumat de a pune interesul public deasupra oricărei forme de sinecură”, argumentează iniţiatorii în expunerea de motive.