Primul summit NATO din era Trump. Care sunt obiectivele României
0Creşterea bugetelor pentru apărare, combaterea terorismului şi relaţia cu Rusia vor fi principalele teme ale summitului NATO programat joi la Bruxelles. România va fi recunoscută drept contributor relevant al Alianţei.
Liderii statelor membre NATO se reunesc azi la Bruxelles, o întâlnire mai degrabă simbolică, fără a avea caracterul unui summit obişnuit al NATO. De ce simbolică? Va fi prima reuniune la care vor lua parte noul preşedinte american, Donald Trump, şi noul preşedinte francez, Emmanuel Macron.
Conform cutumei, se organizează un astfel de summit special de fiecare dată după instalarea unei noi Administraţii americane. Aşadar, potrivit presei europene, este aşteptat un mesaj pozitiv al SUA faţă de rolul NATO, tocmai pentru a contracara speculaţiile privind acordarea unei atenţii mai reduse NATO de către noua Administraţie de la Washington. Deşi în timpul campaniei electorale de la sfârşitul anului trecut a criticat Alianţa, în urmă cu o lună, după o întâlnire cu Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, preşedintele SUA şi-a schimbat părerea. „Am spus că NATO este depăşită. Nu mai este depăşită“, preciza Donald Trump.
Totuşi, preşedintele SUA insistă ca povara financiară să fie împărţită către toate statele. „Dacă şi alte ţări contribuie cât trebuie, în loc să se bazeze pe Statele Unite ca să acopere golurile, cu toţii vom fi mult mai în siguranţă“, a cerut Trump, iar discuţia despre bani va purta diplomatic titlul de „reconfirmarea unităţii aliate, pe baza principiului solidarităţii şi a împărţirii echitabile a responsabilităţilor pentru securitatea trans-atlantică“.
În marja reuniunii NATO, Klaus Iohannis va avea o întâlnire bilaterală cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda
Concret, liderii statelor NATO îşi vor lua angajamentul că vor creşte alocărilor bugetare pentru apărare la 2% din PIB, dintre care cel puţin 20% să fie investiţii în echipamente şi cercetare-dezvoltare. La acest capitol, România se află într-o poziţie bună, întrucât, faţă de alte state europene mai dezvoltate, a alocat deja 2% din PIB pentru Apărare în 2017, la iniţiativa preşedintelui Klaus Iohannis. Mai rămâne ca angajamentul să fie respectat până la capăt şi de Guvernul Grindeanu, căci, până la urmă, alocările bugetare ţin de Executiv. Relaţia cu Rusia va fi o altă temă abordată de liderii NATO. Potrivit unor surse diplomatice, „NATO va continua politica actuală: descurajare şi apărare, pe de o parte, disponibilitate pentru dialog, în condiţii de reciprocitate, pe de alta“. Se mai aşteaptă reiterarea sprijinului pentru partenerii estici, în condiţiile în care sunt în curs de implementare pachete de asistenţă pentru Ucraina, Georgia şi Republica Moldova.
Priorităţile României
Ţara noastră se află în situaţia de a fi un stat-exemplu în Alianţă. „Preşedintele României va sublinia că ţara noastră este un contributor consistent la prezenţa aliată înaintată în flancul estic al NATO pentru consolidarea posturii de descurajare şi apărare a Alianţei“, se arată într-un comunicat al Adminstraţiei Prezidenţiale. Pe lângă faptul că am alocat 2% din PIB pentru Apărare în 2017, suntem al patrulea contributor la misiunea din Afganistan dintre statele aliate şi găzduim o componentă importantă a sistemului NATO de apărare antirachetă, prin scutul de la Deveselu. De asemenea, 120 de militari români participă la prezenţa înaintată a NATO din Polonia, în cadrul structurii conduse de SUA.