Primul pas pentru reforma teritorială: consorțiile administrative. Ce prevede modificarea Codului Administrativ
0Cabinetul Ciucă ia noi măsuri pentru eficientizarea administrației publice, astfel încât să fie asigurată mobilitatea funcționarilor între primării pentru o mai bună activitate pe domenii-cheie.
Guvernul Ciucă a adoptat un proiect de lege prin care sunt făcute modificări la Codul Administrativ, prin posibilitatea constituirii consorțiilor administrative, adică asocierea voluntară dintre două sau mai multe localități învecinate, o prevedere promovată și prin PNRR, care reprezintă un prim pas în realizarea reformei administrativ-teritoriale.
Articolul de bază introdus în proiectul de lege prevede că „două sau mai multe comune ori orașe care au în componența lor localități rurale, învecinate au dreptul ca, în limitele competenței autorităților lor deliberative și executive, să coopereze și să se asocieze, în condițiile legii, în consorții administrative, în scopul îmbunătățirii eficienței serviciilor publice, creșterii eficacității implementării investițiilor sau pentru eficientizarea utilizării resurselor umane specializate pentru atingerea intereselor colectivităților locale”.
20% în plus la salariu
Traducerea prevederii, potrivit ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, ar fi faptul că modificarea legislativă ar veni să ajute unitățile administrativ-teritoriale (UAT) – comune, orașe, consilii județene – să soluționeze problemele de resursă umană specializate, atât pentru aspectul de „sprijin pentru investiții”, dar și pentru activitatea curentă. Consorțiul administrativ poate fi realizat prin hotărâri de Consiliu Local ale unităților care vor să colaboreze. Astfel, un funcționar public dintr-un UAT poate merge să ajute un alt UAT prin experiența sa, fără a fi probleme legale. Banii în plus care ar urma să fie dați celor care lucrează și în alt UAT ar fi de 20% din salariul de bază.
„De ce este necesar acest lucru? Pentru că, pe funcţia publică, pe funcţionari publici nu există temei legal ca un funcţionar public să exercite o altă funcţie publică, chiar şi parţial, într-un alt UAT. Rolul nostru este acela de a facilita ca acest lucru să se întâmple, adică să asigurăm resursa umană specializată pentru cât mai multe UAT-uri”, a precizat ministrul Dezvoltării, responsabil de acest proiect.
Domenii de aplicare
Domeniile pentru care sunt posibile realizarea consorțiilor administrative sunt: amenajarea teritoriului, urbanism și autorizarea lucrărilor de construcții, inițierea și realizarea de investiții, domeniul juridic, financiar, la achiziții publice și la administrarea taxelor și impozitelor locale.
Există și unele condiții, cum ar fi faptul că un funcționar care vrea să meargă în alt UAT să ajute poate face acest lucru dacă în UAT-ul care are nevoie de ajutor e un post vacant sau temporar vacant de cel puțin trei luni, pe specializarea pe care vine bugetarul din altă instituție. De asemenea, pe funcția vacantă să fi avut loc cel puțin un concurs sau să nu fi fost posibil ca în instituția cu probleme să fie delegate atribuțiile astfel încât să poată fi asigurat bunul mers al activității UAT-ului. Condițiile menționate sunt cumulative.
În ultimii ani au existat două tentative de unificare a unor localități învecinate pentru a crește eficiența serviciilor publice, una la Oradea și una la Buzău, ambele eșuate, din cauza aspectului legat de validarea prin referendum a hotărârilor de Consiliu Local. Însă prin noua procedură nu mai este necesară etapa referendumului.
Reorganizarea, o problemă spinoasă
O reorganizare administrativ-teritorială profundă, care implică inclusiv comasarea unor localități, nu este agreată de niciunul din partidele Coaliției, cu toate că datele publice înaintate de Ministerul Dezvoltării de-a lungul timpului arată că peste 1.200 de administrații locale nu-și pot asigura nici plata salariilor pentru personalul din primării. Din cele aproximativ 3.200 de unităţi administrativ-teritoriale (UAT), adică oraşe şi comune, 89 de UAT-uri au sub o mie de locuitori, conform datelor de la ultimul recensământ, cel din 2011, pentru că datele de acest an nu sunt încă puse cap la cap și validate. Judeţele cu cele mai multe comune care au sub o mie de locuitori sunt Hunedoara, cu 13 comune, şi Alba, tot cu 13 comune. În Hunedoara, comuna cu cel mai mic număr de locuitori, dar care are totuşi primărie şi consiliu local, este Bătrîna, cu toate că la ultimul recensământ trăiau în localitate 127 de oameni. La fel e şi cazul comunei Bunila, care are însă 292 de locuitori, conform ultimului recensământ. În judeţul Alba, cele mai mici localităţi cu primării sunt Rîmeţ (452 de locuitori) şi Ponor (498 de locuitori).