Presa austriacă, despre piedicile puse României în drumul spre Schengen: „Nu e un târg de cai“

Extinderea spațiului Schengen „nu este un târg de cai“, scrie un ziar austriac liberal, referindu-se la piedicile care se pun României și Bulgariei.

Cotidianul vienez Die Presse susține că un veto la adresa României și Bulgariei „subminează și mai mult structura europeană”, în condițiile în care extinderea spațiului Schengen a fost una dintre prioritățile președinției cehe a Consiliului UE din iulie 2022. Încă din luna mai, Comisia a solicitat Consiliului să „ia decizii privind participarea oficială a Croației, României și Bulgariei”. La momentul respectiv, Austria nu a formulat nicio obiecție, amintește ziarul.

„Doar cu puțin timp înainte de binecuvântarea oficială la nivel politic a fost comunicat veto-ul său, mai întâi pentru toți, apoi doar pentru România și Bulgaria. În același timp, rapoartele repetate ale Comisiei au confirmat faptul că toate cele trei țări îndeplinesc cerințele pentru aderare, așa cum au stabilit și experții trimiși în misiuni la fața locului. Avizele Parlamentului European au fost, de asemenea, pozitive.

Printre refugiații care sosesc acum se numără mulți dintre cei care au primit deja azil în Grecia și care pornesc acum în direcția nordului UE. Aceștia sunt împinși să facă acest lucru din cauza modificărilor aduse legislației grecești, care îi privează pe cei care au dreptul la azil atât de locuință, cât și de hrană, ceea ce duce la dificultăți existențiale pentru mulți dintre ei și este în contradicție clară cu Directiva UE. Cu toate acestea, UE a acceptat până acum aceste încălcări ale drepturilor fundamentale în tăcere și fără sancțiuni. Dacă dorim să prevenim acest lucru, adresa corectă nu ar fi România și Bulgaria, ci o țară care face parte de mult timp din spațiul Schengen, și anume Grecia“, scriu autoarele articolului din Die Presse, cercetătoarele Judith Kohlenberg și Daniela Pisoiu (de origine română, angajată a Institutului Austriac pentru Politică Externă).

Criticile la adresa Ungariei rămân absente

Autoarele amintesc de faptul că există posibilitatea de a intra fără vize în Serbia, de exemplu pentru cetățenii indieni. Pare destul de îndoielnic faptul că vor face o deviere considerabilă prin Bulgaria pentru a intra în UE. Pentru mulți, probabil că traseul duce din Serbia direct în Ungaria. Spre deosebire de Bulgaria și România, Ungaria nu a fost până acum criticată public de guvernul austriac, dimpotrivă.

În articol este dat exemplul României care a făcut față în mod excelent situației refugiaților de la granița cu Ucraina sau atunci când trenuri speciale cu personalul medical de care era nevoie urgentă au fost trimise în Austria la începutul pandemiei de Covid-19 ori când Bulgaria și România au lucrat pentru a consolida flancul estic împotriva amenințării rusești.

Cu toate acestea, ideea europeană este trăită doar atunci când ne putem aștepta la solidaritate din partea tuturor membrilor Uniunii Europene, inclusiv a Austriei.

În contextul în care membrii COREPER (Comitetul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană, grupul principal de pregătire al Consiliului) sunt așteptați să ia o decizie privind menținerea punctului pe agenda Consiliului JAI (Justiţie şi Afaceri Interne), apele par a fi încă tulburi, cu numai câteva zile înainte reuniunea de pe 8 decembrie, care ar urma să dea un vot privind aderarea României, a Bulgariei și a Croației în spațiul de liberă circulație european.

În replică, europarlamentarul Rareş Bogdan susţine că discursul Austriei este mai degrabă unul politic, similar celui avut de Olanda, iar Eugen Tomac consideră că poziţia ţării este una discriminatorie, menţionând că în cazul în care, pe 8 decembrie, partea austriacă se va opune intrării ţării noastre în zona de liberă circulaţie, ar putea fi sesizată Curţea de Justiţie a UE.

Euroalesul Siegfried Mureșan a subliniat că „cifrele agenției europene de protecție a frontierelor, la care ar trebui să ne raportăm toți, confirmă foarte clar faptul că România nu a fost și nu este sursa migrației din Austria și nu este rută de tranzit pentru migrația din Austria”, arătând că de fapt ruta trece prin Suedia, Ungaria și apoi Austria.