Petru Filip, la Adevărul Live: Noi ar trebui să ne raportăm la NATO şi financiar

Petru Filip, preşedintele Comisiei de politică Externă din Senatul României, a fost invitat la Adevărul Live unde a discutat despre criza din Ucraina şi unde a comentat declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu şi ale secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, din cadrul declaraţiei comune de la Palatul Cotroceni.

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a fost primit, vineri, la Palatul Cotroceni, de preşedintele Traian Băsescu. Şeful statului şi Rasmussen au avut programate convorbiri oficiale în Salonul Ambasadorilor, cu participarea membrilor celor două delegaţii. La finalul evenimentului, cei doi au susţinut o declaraţie de presă.

Petru Filip, preşedintele Comisiei de politică Externă din Senatul României, a comentat, la Adevărul Live,  declaraţiile preşedintelui şi ale secretarului general al NATO, dar şi criza din Ucraina şi alte subiecte fierbinţi de pe scena politică internaţională care privesc şi România.

Principalele declaraţii:

Petru Filip: Problema Ucrainei este delicată în spaţiul european, care nu s-a mai confruntat cu o astfel de situaţie de la finalizarea războiului. 

Se pune întrebarea: aceste mişcări separatiste au activitate intensă pentru că există un lucru care provine din structura populaţie sau sunt întreţinute de către Rusia? Rusia neagă intervenţia. 

În Ucraina, soluţia sunt negocieri între cei din zonă. Rusia face şi o testare a solidarităţii din zonă. Dacă unul dintre membrii alianţei are securitatea într-o situaţie periculoasă, toţi membrii devin parte în intervenţie. 

Este o stare de disconfort să ştii că în apropierea ţării tale mor oameni. Testarea solidarităţii pentru NATO este foarte importantă. Această solidaritate nu trebuie să se manifeste doar în zona securităţii, ci şi în zona economică.  

Rusia testează capacitatea de a reacţiona unitar la acţiuni de acest gen. România este membră NATO şi nu are o suprapunere pe relaţia cu Rusia. Cred că solidaritatea alianţei şi a UE este definitorie.

Sunt foarte convins de rolul important a ceea ce înseamnă şi diplomaţia parlamentară. Parlamentele sunt implicate direct în rezolvarea unui anumit tip de problematică. De exemplu, Adunarea parlamentară NATO, unde sunt reprezentanţi a tuturor ţărilor membre. Implicarea Parlamentelor este foarte importantă.

Cel puţin la nivelul Parlamentului României, atât Camera Deputaţilor, cât şi Senatul încearcă să fie mai degrabă active decât proactive. Acţiunea în zona politicii externe este foarte bine promovată de Parlament.

Parlamentul e la un nivel foarte jos de credibilitate. 

UE ar trebui să-şi extindă frontierele în următorii ani. Trăim într-o zonă istoriceşte cultural comună. Europa este izvorul democraţiei în această lume. SUA, de altfel,  sunt tot o consecinţă a Europei. 

Despre declaraţiile lui Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei:

Pentru România parcursul europen al Republicii Moldova ar trebui să fie fără blocaje. Republica Moldova, prin evoluţie, are dreptul şi obligaţia să ceară, iar UE să fie deschisă în parcursul european al Republicii Moldova. 

Cred că la experienţa ministrului de Externe, dacă declaraţiile au fost traduse corect, cred că lucrurile ar trebui clarificate, pentru că, altfel, interpretările merg într-o zonă a speculaţiilor.

Noi ar trebui să ne raportăm la o alianţă a NATO şi din punct de vedere financiar. Principalul finanţator sunt Statele Unite. În perioadă de criză va trebui să considerăm că implicarea înseamnă şi o contribuţie financiară.