Pensiile speciale ajung la mâna CCR. Hibele legii
0Curtea Supremă va contesta la CCR proiectul de lege privind reforma pensiilor speciale, inițiativă despre care și fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, susține că ar mai multe probleme, la cum arată în prezent.
Mai mult, ÎCCJ a decis sesizarea și asupra proiectului de lege privind interzicerea cumulului pensie-salariu de la stat. Doar ÎCCJ și Avocatul Poporului mai puteau face acest demers, în condițiile în care nicio forță parlamentară contestatară nu avea numărul necesar de semnături pentru sesizare.
În cazul legii privind pensiile speciale ÎCCj susține că „sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă”. Și în cazul legii privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul de la stat, ÎCCJ susține, de asemenea, că „sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă”. Sunt invocate la acestea atât probleme de redactare, cât și de proceduri.
Hibele reformei pensiilor speciale
Fostul președinte al CCR Augustin Zegrean a vorbit cu „Adevărul” despre hibele actualei legi a pensiilor. Întrebat dacă reprezintă sau nu o problemă faptul că a fost menținută recalcularea pensiilor aflate în plată, potrivit noii formule din lege, Zegrean a punctat: „Legea asta e prost scrisă. Nu înțelegi nimic. Noi avem o lege privind tehnica legislativă. Acolo se vorbește de claritate, predictibilitate. Din legea asta a lor nu înțelegi nimic”.
Întrebat de apariția unor regimuri diferențiate de calculare a pensiilor și a pensionării, fostul șef al CCR a subliniat că e motiv de atac la Curte: „E o mare problemă de neclaritate. E motiv ca Înalta Curte să trimită la CCR pentru analiză, iar CCR să o trimită înapoi la legiuitor pentru a face un text legislativ inteligibil”.
Fostul șef al CCR a mai indicat două aspecte problematice. Primul, cel al trecerii proiectului de la un for la altul de mai multe ori, miercuri fiind într-o procedură foarte rapidă. „Ce au făcut e împotriva regulilor de procedură. Articolul 75 din Constituție arată cum ar fi trebuit să procedeze. E un text care e într-adevăr deficitar, dar e textul care arată cum. Nu e normal să o adopți la Senat, apoi la Cameră în aceeași zi, fără să lași timp pentru amendamente”, a punctat Zegrean.
Articolul la care face referire fostul șef al CCR are două alineate referitoare procedurile de resesizare a Camerelor: i) Art.75, alin (4): „În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care, potrivit alineatului (1) , intră în competenţa sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgenţă; și ii) Art.75. alin (5): „Dispoziţiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine primei Camere”.
Nu în ultimul rând, fostul șef al CCR e de părere că trebuia să fie făcut un proiect de lege pentru fiecare categorie socio-profesională căreia i se aplică reforma. „Fiecare profesie are legea ei. Nu mai nimeni la Ministerul Muncii să se priceapă la pensii. Cei care știau, au ieșit la pensie, au plecat sau nu mai sunt. Nu mai e cineva ca Șeitan (n.r. - Mihai Șeitan, fost ministru al Muncii în Guvernul Boc)”, a punctat Zegrean, cu referire la cel care a pregătit singurul proiect prin care pensiile speciale au ajuns fie aduse pe zona de contributivitate și să treacă de testul CCR.