Un pas timid spre reforma administrativ-teritorială

Parlamentul ia noi măsuri pentru eficientizarea administrației publice, astfel încât să fie asigurată mobilitatea funcționarilor între primării pentru o mai bună activitate pe domenii-cheie.

Senatul a adoptat luni, în calitate de for decizional, proiectul prin care sunt aduse modificări la Codul Administrativ, prin posibilitatea constituirii consorțiilor administrative, adică asocierea voluntară dintre două sau mai multe localități învecinate. 101 aleși au fost „pentru”, doi s-au abținut, iar 11 au fost împotrivă.

Articolul de bază introdus în proiectul de lege prevede că „două sau mai multe comune ori orașe care au în componența lor localități rurale învecinate au dreptul ca, în limitele competenței autorităților lor deliberative și executive, să coopereze și să se asocieze, în condițiile legii, în consorții administrative, în scopul îmbunătățirii eficienței serviciilor publice, creșterii eficacității implementării investițiilor sau pentru eficientizarea utilizării resurselor umane specializate pentru atingerea intereselor colectivităților locale”.

Un funcționar public dintr-un UAT (unitate administrativ-teritorială) poate merge să ajute un alt UAT prin experiența sa, fără a fi probleme legale. Banii în plus care ar urma să fie dați celor care lucrează și în alt UAT ar fi de 20% din salariul de bază.

Imediat după trecerea de Guvern, Cseke Attila (ministrul Dezvoltării, instituția care a elaborat proiectul de lege) puncta faptul că prin acest demers vor fi ajutate comunele, orașele și consiliile județene să soluționeze problemele de resursă umană specializate, atât pentru aspectul de „sprijin pentru investiții”, dar și pentru activitatea curentă. Consorțiul administrativ poate fi realizat prin hotărâri de Consiliu Local ale unităților care vor să colaboreze.

Jalon din PNRR

Prevederea promovată este și jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență. Aceasta reprezintă un prim pas în realizarea reformei administrativ-teritoriale, invocată rar și mai ales de aleșii performanți, care doresc eficientizarea structurilor din teritoriu.

În dezbaterile din plen s-a evidențiat cu un discurs vehement împotriva acestui proiect senatoarea Diana Șoșoacă, aceasta considerându-l cu dedicație pentru UDMR. „Nu faceți altceva decât să regionalizați cu ordin de la Budapesta. Nu am nimic cu Orban, că îl apreciez ca patriot în țara lui. Dar atât timp cât sunt afectate independența teritorială a României și a limbii, eu sunt împotrivă”, a afirmat Șoșoacă în plen.

Domenii de aplicare

Domeniile pentru care sunt posibile realizarea consorțiilor administrative sunt: amenajarea teritoriului, urbanism și autorizarea lucrărilor de construcții, inițierea și realizarea de investiții, domeniul juridic, financiar, la achiziții publice și la administrarea taxelor și impozitelor locale.

Există și unele condiții, cum ar fi faptul că un funcționar care vrea să meargă în alt UAT să ajute poate face acest lucru dacă în UAT-ul care are nevoie de ajutor e un post vacant sau temporar vacant de cel puțin trei luni, pe specializarea pe care vine bugetarul din altă instituție. De asemenea, pe funcția vacantă să fi avut loc cel puțin un concurs sau să nu fi fost posibil ca în instituția cu probleme să fie delegate atribuțiile astfel încât să poată fi asigurat bunul mers al activității UAT-ului. Condițiile menționate sunt cumulative.

În ultimii ani au existat două tentative de unificare a unor localități învecinate pentru a crește eficiența serviciilor publice, una la Oradea și una la Buzău, ambele eșuate, din cauza aspectului legat de validarea prin referendum a hotărârilor de Consiliu Local.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul, dar a semnalat faptul că ar putea fi posibile probleme de constituționalitate, fiind invocate elemente la limită referitoare la aplicarea principiului autonomiei locale.

Adevărata reformă rămâne în aer

O reorganizare administrativ-teritorială profundă, care implică inclusiv comasarea unor localități, nu este agreată de niciunul din partidele Coaliției, cu toate că datele publice înaintate de Ministerul Dezvoltării de-a lungul timpului arată că peste 1.200 de administrații locale nu-și pot asigura nici plata salariilor pentru personalul din primării. Din cele aproximativ 3.200 de unităţi administrativ-teritoriale (UAT), adică oraşe şi comune, 89 de UAT-uri au sub o mie de locuitori, conform datelor de la ultimul recensământ, cel din 2011, pentru că datele de acest an nu sunt încă puse cap la cap și validate.

Mai ales la final de an, majoritatea UAT-urilor fac apel, prin intermediul prefecturilor, la alocarea de bani din Fondul de Rezervă, pentru a putea să plătească restanțele și să închidă bugetul.