Oferta electorală a candidaților la prezidențiale. Analist: „președintele nu are foarte multe atribuții de politică internă”

Oferta electorală a candidaților la prezidențiale este, în acest moment, axată pe mesaje generale și pe probleme de politică internă, cu mici excepții. Analistul George Jiglău a susținut că nu ar trebui să ne așteptăm la planuri foarte concrete, având în vedere atribuțiile președintelui.

Am căutat ofertele candidaților la prezidențiale pe principalele mijloace de comunicare – site-urile partidelor din care fac parte, paginile personale de pe rețelele sociale, site-urile concepute special pentru candidați, precum „nicolaeciuca.ro” sau „mirceageoana.ro” și în diverse apariții ale lor în presă.  

Pe site-ul PSD sunt scoase în evidență mai multe proiecte deja realizate, precum legea pensiilor, salariul minim european, scoaterea „păcănelelor” din localitățile mici, dar fără a fi creată o rubrică specială privind candidatura la președinție a lui Marcel Ciolacu.

Planul Național pentru Marea Industrie

Pe același site mai apare o mențiune cu privire la un Plan Naţional pentru Marea Industrie, despre care aflăm că va presupune investiții de circa două miliarde de euro și va fi axat pe trei mari piloni principali.

Primul pilon este Schema de Sprijin pentru Investiţiile Strategice în industria de prelucrare, cu un buget de peste 500 milioane euro. Astfel, se vor acorda facilităţi fiscale pentru investiţiile de peste 150 milioane euro care creează peste 250 de locuri de muncă în regiuni unde dezvoltarea economică este sub medie pe țară.

Al doilea pilon este Programul National de Sprijin pentru Marea Industrie din România. Acesta, spune premierul, e o schemă de ajutor de stat cu un buget de 1 miliard euro pentru mari companii.

Vor primi un sprijin de până la 100 milioane euro per beneficiar acele companii ce derulează investiţii capabile să reducă emisiile directe de gaze cu efect de seră, respectiv consumul de energie.

A treia componentă a planului se referă la o schemă de ajutor de stat de 250 de milioane de euro pentru companii care propun investiţii în producţia de materii prime industriale - ţevi, profile, bare, aluminiu sau cupru.

Pe pagina de Facebook a lui Ciolacu apar constant informații despre activitatea lui de premier. Foarte multe postări recente îl prezintă la inundații. În unele, sunt anunțate ajutoare substanțiale pentru victimele inundațiilor, iar în altele premierul e prezentat în fotografii emoționante în care îmbrățișeaază sau vorbește cu victimele viiturii.

În plus, PSD a lansat platforma româniadorită.ro, unde adună propuneri de la cetățeni pe fiecare domeniu important, de la sănătate, educație, muncă și mediu la economie, transport, agricultură și justiție. „Vă propun să construim un program de dezvoltare a României care să plece de la ideile venite de la oamenii obișnuiți”, se arată pe platformă.

Urme de oferte electorale apare în diferite postări. Într-una dintre acestea, Ciolacu vorbește despre „pilonii centrali ai Programului meu prezidențial”: „Investiții. Locuri de muncă mai multe și mai bine plătite. Nivel de trai mai bun. Dezvoltare”.

„Voi susține în continuare plata corectă a muncii în România, astfel încât, alături de investițiile masive realizate în acești ani, să ne apropiem în ritm accelerat de standardele țărilor europene dezvoltate”, scrie social-democratul în aceeași postare.

Triunghiul lui Ciolacu: „industrie-agricultură-servicii”

Marcel Ciolacu a prezentant, în luna august, elementele principale ale programului său electoral.

„Triunghiul strategic al dezvoltării României: industrie-agricultură-servicii. Aceasta este partea crucială a planului nostru de creştere în următorii 10 ani”, a susținut acesta.

Reînnoirea României va începe cu Re-industrializarea ţării, a susținut acesta. „România trebuie să devină în 10 ani unul dintre principalele hub-uri tehnologice şi industriale din Europa. Aceasta trebuie să fie planul nostru de ţară: industrie – producţie – export”, a detaliat premierul.

Primul obiectiv, spune el, este readucerea la viaţă a marilor uzine de metalurgie, siderurgie şi petrochimie cu ajutorul capitalului privat. „Avem nevoie de oţel românesc, de alte materiale de construcţie, pentru a construi autostrăzi şi locuinţe cu produse româneşti. Trebuie să investim masiv în industria chimică. Importăm îngrăşăminte agricole de 3 miliarde de euro în fiecare an, în loc să le producem în ţară. Vreau un parteneriat real cu sectorul farmaceutic pentru a investi masiv în fabricile de medicamente. Vorbim de un program naţional de sprijin pentru marea industrie, în valoare de 5 miliarde de lei. Nu trebuie să ne îndatorăm pentru asta! Vom lua o parte din bani din vânzarea certificatelor de emisii cu efect de seră care revin României”.

A doua direcţie strategică va fi agricultura: „Vom continua să dezvoltăm fabricile de procesare româneşti şi vom creşte subvenţiile pentru fermierii noştri.”

În ceea ce privește cea de-a treia direcţie strategică, dezvoltarea serviciilor, Ciolacu a susținut: „Vom creşte în continuare alocările pentru toate programele de finanţare a IMM-urilor. În paralel, firmele care fac export vor fi susţinute prin bonificaţii fiscale. Totodată, trebuie să dezvoltăm serviciile medicale şi de educaţie, printr-un sistem avantajos de deduceri din impozitul pe salarii. Trebuie să ne gândim serios şi la turism. Avem o ţară extraordinară, începem să avem autostrăzi şi şosele moderne. Trebuie să folosim tot acest potenţial.”

„Acesta este triunghiul strategic al dezvoltării României: industrie-agricultură-servicii. Aceasta este partea crucială a planului nostru de creştere în următorii 10 ani”, a concluzionat preşedintele PSD.

În ceea ce privește politica externă, una dintre principalele atribuții ale președintelui României, Ciolacu a făcut anumite precizări în cadrul discuțiilor privind donarea unui sistem Patriot către Ucraina. 

„Am spus și în CSAT – securitatea României nu sta în Patriot, ci în parteneriatul cu SUA și în faptul că suntem membru NATO. Nu cu sistemul Patriot asigurăm securitatea României”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu, înaintea ședinței de vineri a Guvernului.

Nicoale Ciucă: „Lucrurile bune nu se întâmplă de la sine”

Pe site-ul PNL apare sub titlul „Uniți pentru o Românie puternică și stabilă” o trimitere spre o pagină în care sunt prezentate „principiile și valorile liberale” și „principiile bunei guvernări”, un document emis în 2018.

Pe site-ul nicolaeciuca.ro apare în format electronic cartea „În slujba țării” și două rubrici care țin de biografia candidatului: „despre mine” și „experiența profesională”.

Pe pagina de Facebook a lui Nicolae Ionel Ciucă regăsim „proiectul de reindustrializare a României”, pe care l-am găsit și la contracandidatul său – Marcel Ciolacu. „Proiectul liberal pompează miliarde de euro în economia reală. Industria românească se poate revigora și poate redeveni un catalizator al economiei dacă primește sprijinul de care are nevoie”, se precizează în postare.

De la lansarea candidaturii lui Nicolae Ciucă au fost extrase pe pagina de Facebook niște clipuri video cu declarații generale de genul: „Lucrurile bune nu se întâmplă de la sine. Ci atunci când oamenii loiali și dedicați țării se ridică, își suflecă mânecile și muncesc pentru a le realiza. Vă chem alături de mine pe acest drum, pentru o Românie prosperă și sigură” sau „Vom continua să susținem antreprenorii, să reducem birocrația și să atragem investiții care creează locuri de muncă”.

Ciucă despre o construcție de dreapta  

Într-o intervenție la televiziune, Ciucă a vorbit despre o construcție politică de dreapta: „Eu susțin acest demers. Îmi doresc să avem o construcție politică de dreapta (...) oamenii să vadă în forțele de dreapta tot ceea ce înseamnă dezvoltarea și prosperitatea României, atragerea de fonduri europene, de investiții, aducerea la masă a intelectualității, pentru că dacă vă uitați, în momentul de față, în tot ceea ce înseamnă politica din România, vedem că prea puțin vorbim despre intelectualitate. S-au retras undeva, nu mai sunt în viața publică. Au motivele lor. Eu îmi doresc foarte mult să văd intelectualii din România reveniți în viața politică, îmi doresc foarte mult să văd tinerii care, iată, vorbim de tineri care studiază și revin în țară, să aibă perspectiva și să beneficieze de tot ceea ce poate România să le ofere, pentru a pune în valoare ceea ce au învățat în altă parte.”

Cu ocazia Zilei Marinei, Nicolae Ciucă a dezvăluit o parte din viziunea lui cu privire la politica externă:

„Traversăm o perioadă tulbure în regiune, la mică distanţă de aici, se aude sunetul războiului. Ucraina luptă cu statul agresor Rusia nu doar pentru a-şi apăra teritoriul, ci şi în numele valorilor democratice şi ordinii de drept. Trebuie precizat că invadarea ilegală a teritoriului ucrainean a început în Crimeea, iar unul dintre primele puncte cucerite de Rusia a fost portul Sevastopol. Acest lucru ne arată cât de relevante sunt rutele maritime şi cât de importantă este apărarea lor. A investi în propria apărare şi securitate este o chestiune de responsabilitate în primul rând faţă de România şi de cetăţenii noştri. Printr-un program pe termen lung de înzestrare a Forţelor Navale Române consolidăm apărarea flancului estic al NATO. România contribuie la securitatea în regiune, pentru că ne dorim ca Marea Neagră să fie un spaţiu al democraţiei şi libertăţii, al păcii şi nu al războiului.”

Analiza lui Ciucă cu privire la război

Deși este singurul candidat la președinție care are experiență militară relevantă, Nicolae Ciucă a făcut destul de rar referiri la războiul din Ucraina și la politica externă a României.

La începutul lunii august, Nicoale Ciucă a făcut, pe Facebook, o analiză asupra războiului din Ucraina și asupra incursiunii ucrainene în Kursk.

„În prezent, nu știm care sunt obiectivele strategice vizate de inițiatorii unei asemenea acțiuni tactice neașteptate și nu mă voi hazarda în a face speculații pe această temă. Dar indiferent de ceea ce speră conducerea armatei ucrainene să obțină prin această ofensivă, ultimele zile ne-au arătat trei lucruri importante”, explică Nicolae Ciucă în postare.

Liderul PNL susține că armata lui Putin „nu are capacitatea de a proteja teritoriul, iar președintele are probleme de conducere a țării”.

„Forțele ucrainene avansează în interiorul teritoriului rusesc, iar armata rusă, dincolo de slăbiciunile dovedite, nu poate da o replică pe măsură. Acest lucru în sine este o lovitură aplicată imaginii Rusiei, dar mai ales moralului armatei și încrederii populației în actuala conducere”, a explicat fostul general.

De asemenea, Nicolae Ciucă mai arată că prin incursiunea din regiunea Kursk armata ucraineană a reușit „o performanță deosebită”: „Structurile de planificare militară ucrainene și serviciile secrete au reușit o performanță deosebită în aceste timpuri: să proiecteze și să pună în practică o asemenea acțiune ofensivă, fără ca vreo informație sau intenție să fie devoalate”.

Președintele PNL a susținut că echipamentele militare occidentale primite de Ucraina și susține că acestea „chiar fac o mare diferență în teren și permit ucrainenilor să aplice soluții la care nimeni nu s-ar fi putut aștepta vreodată”.

„Cine începe un război peste hotare, să nu se mire dacă războiul o să ajungă la un moment dat și la el acasă. Din păcate, singurul limbaj pe care dictatorii îl înțeleg este demonstrația de forță”, a concluzionat Cică.

Mircea Geoană va „trezi din adormire Guvernul”

Pe site-ul mirceageoană.ro nu găsim, de asemenea, nicio precizare legată de un eventual program politic pentru candidatul independent Mircea Geoană la alegerile prezidențiale din 2024. Site-ul are șase rubrici: „semnează”, „biografie”, „galerie video”, „comunicate de presă” și „blog”. Nu găsim nici aici vreo referire la o ofertă electorală a candidatului la prezidențiale.

Pe pagina de Facebook a lui Mircea Geoană găsim urme de ofertă electorală de genul: „Este timpul să construim un sistem de sănătate modern, în care prevenția, diagnosticarea rapidă, tratamentul corect și îngrijirea personalizată să devină pilonii esențiali ai sănătății și încrederii pacienților”.

Într-o altă postare găsim o ofertă cu privire la economie un pic mai închegată:

„Ca viitor președinte al României, nu voi ezita să îmi folosesc prerogativele constituționale pentru a trezi din adormire Guvernul și a lua măsurile necesare pentru a proteja puterea de cumpărare, locurile de muncă, pentru a evita creșterile de taxe și a limita inflația:

- investiții masive în dezvoltarea regională;

- sprijinirea antreprenoriatului, creșterea producției românești și reducerea importurilor;

- investiții masive în sectoarele cu valoare adăugată mare, în cercetare și în economia cunoașterii;

- o rată de absorbție mult crescută a fondurilor europene.”

În clipul lansat cu ocazia anunțării candidaturii, Geoană a susținut dat indicii cu privire la programul său:

„Voi fi un președinte pentru tineri și pentru pensionari, pentru românii de acasă și din diaspora. Voi fi președinte pentru toți românii, indiferent de etnie sau religie. Voi fi președintele oamenilor și nu al partidelor”.

„Bătălia pentru viitorul României”

Cea mai completă ofertă electorală a candidatului la prezidențiale Mircea Geoană se găsește în cartea lansată de fostul secretar general adjunct al NATO, încă din toamna anului trecut, „Bătălia pentru Viitorul României”.

În carte, Geoană propune un „Proiect Național”: „Știm cu toţii ce ne dorim: să realizăm o renaștere națională care să conducă la un Salt Istoric de dezvoltare şi de prosperitate care să ne permită să recuperăm în ritm accelerat timpul pierdut la periferia Europei”.

În capitolul final al cărţii, candidatul a schiţat direcţiile principale ale acelui Proiect Naţional.

Una dintre principalele direcții asupra căreia atrage atenția Geoană este nivelul politizării care a ajuns în România „de-a dreptul insuportabil”: „de la femei de serviciu la şefi de piaţă, de la funcţii tehnice la cele de sinteză, aproape totul este politizat (...) Dacă nu vrem să ajungem la un colaps al statului, acest lucru trebuie să înceteze.”

Geoană a susținut că suntem într-un context internaţional care se modifică extrem de tumultuos, nu doar geopolitic, ci şi tehnologic, dar la nivelul ideilor, la nivelul societăţii.

Fostul oficial NATO a adăugat că România are o șansă unică: „Pentru noi, în România, avem, pentru prima dată în multe secole, şansa să nu mai fim graniţa de Est a Vestului, ci prin aducerea Ucrainei, a Moldovei, sperăm şi a Georgiei, şi a Balcanilor, să nu mai fim practic la periferia geografică a Europei, să fim în centrul şi inima Europei geografic, politic, economic, strategic şi ca respect pentru naţiunea românească în Europa şi în lume”.

În ceea ce privește războiul din Ucraina, Mircea Geoană a făcut mai multe precizări. „Rusia e imprevizibilă și periculoasă și dacă în situația din Ucraina lucrurile merg prost, apetitul de și mai multă aventură strategică va crește. Trebuie să fim realiști. Cea mai bună apărare e de a ne pregăti mai bine.”

Candidatul a vorbit despre importanța industriei de apărare românești: „Am vorbit despre nevoia de renaștere a industriei de apărare românești. Întreaga industrie a stat în lâncezeală. Și noi amplificăm producția industrială, creștem în capacitate și pentru noi și pentru ucraineni.”

Elena Lasconi, planul ascuns pentru „o Românie mai bună”

În ceea ce privește oferta electorală a candidatului la prezidențiale Elena Lasconi, pe prima pagina a site-ul elenalasconi.ro nu găsim multe informații. Site-ul are trei rubrici: „Cine este Lasconi”, „Semnează pentru Lasconi” și „Hai să fii voluntar”.

Planul candidatei USR pentru „o Românie mai bună” este destul de bine ascuns. Doar cei care vor intra la rubrica unde pot semna pentru candidatura Elenei Lasconi vor găsi planul primăriței din Câmpulung.

Aici este conturat totuși un plan, deși cu multe generalități: „O țară în care trăim cu toții în libertate, în prosperitate și siguranță. O țară cu instituții care servesc cetățeanul”; „O țară în care sănătatea și educația sunt o prioritate, unde românii aleg cu banii pe care oricum îi contribuie, unde vor să se trateze, la stat sau la privat”; „O țară în care putem avea salarii decente și taxe mici”; „O țară din care oamenii să nu își mai dorească să plece”, „O țară în care punem capăt privilegiilor și pilelor de partid”; „O țară demnă și prosperă, cu o politică externă activă prin care obținem mai mult din apartenența la NATO și UE.”

Lasconi vine și cu o promisiune: „Ce am făcut bun la Câmpulung pot face în toată țara!”

Lasconi: „Voi fi președintele în mandatul căruia se va întâmpla parteneriatul civil”

Într-o postare pe Facebook, Elena Lasconi protesta, în iunie, față de pasivitatea autorităților române vis-a-vis de declarațiile premierului ungar Viktor Orban susținute la Băile Tușnad.

„Este inadmisibil ca un lider european să folosească România ca pe o platformă de lansare a unor mesaje pro-Rusia și pro-Putin”, consideră ea. „E inadmisibil că niciun lider român nu a criticat derapajele lui Viktor Orban, care ne-a spus, încă o dată, că NATO și UE sunt de vină pentru invazia Rusiei în Ucraina. În anii trecuți, MAE român îi oferea lui Viktor Orban recomandări clare și i se cerea să evite anumite subiecte fierbinți bilaterale sau chiar unele teme geopolitice. Anul acesta, Guvernul Ciolacu nu a mai făcut acest lucru”, a scris Elena Lasconi pe Facebook.

Președintele USR, Elena Lasconi, a declarat, tot în iunie, în emisiunea Jurnalul de Seară, la Digi24, a vorbit despre parteneriatul cu SUA, în contextul alegerilor americane:

„Dat fiind parteneriatul cu Statele Unite, eu cred că nu contează cine va fi la Cotroceni și la Casa Albă, pentru că merge înainte. Nu cred că este atât de important, dar în calitate de președinte al României mi-ar plăcea să lucrez cu mai multe femei la conducerea statelor atât din Europa, cât și din SUA”.

Lasconi a intervenit în discuțiile privind condiția femeii în României. Ea a comentat declaraţiile controversate ale lui ÎPS Teodosie şi a afirmat că „nu este datoria femeii să suporte abuzul într-un cuplu, ci a bărbatului să nu-l comită. Iar asta e valabilă şi în relaţii de cuplu. Şi în relaţii de prietenie. Şi în business. Şi în politică. Şi peste tot”.

La emisiunea „În opoziție cu Denise Rifai”, candidata USR la prezidențiale a lămurit poziția ei față de parteneriatul civil:

„V-am spus că am o sensibilitate la cuvântul căsătorie, dar sunt 100% pentru parteneriatul civil și așa este o normalitate și am spus-o, o repet, o democrație puternică și o democrație adevărată e atunci când îți respecți minoritățile.”

Ea a susținut că va milita pentru parteneriatul civil, indiferent că vorbim de cupluri heterosexuale sau de cele gay.

„Voi fi președintele în mandatul căruia se va întâmpla parteneriatul civil și nu doar povești. Asta vă pot spune sigur”, a concluzionat ea.

Case la 1 leu de la George Simion

Probabil cel mai bine structurat site de candidat la președinție este cel al lui George Simion, a cărui ofertă electorală îți sare în ochi de la început. Primul mesaj pe care-l transmite candidatul AUR la președinție este „Meritocrația conduce România”.

El își întreabă susținătorii „Meriți să conduci România” și ce cere să-i trimită CV-urile pentru a le lua locul actualilor politicieni. Un pic mai jos, pe prima pagina a site-ului, elementele cheie ale „planului Simion pentru România” sunt prezentate sub formă de întrebări: „Vrei locuință la 35.000 de euro?”; „Vrei să îți refinanțezi creditul cu dobândă 0” și „Vrei să vezi și alte măsuri din Planul Simion?”.

Explicațiile date cu privire la locuințele de 35.000 de euro par desprinse din ofertele unor dezvoltatori imobiliari care încearcă să impresioneze prin imagini frumoase cu viitoarele ansambluri imobiliare și vin cu precizări precum „se vor construi complexe de apartamente, mall, grădinițe, școli, birouri, cabinete medicale, șosea cu minim 4 benzi de circulație, parc propriu, terenuri sportive etc.”

La partea cu „creditele cu dobândă 0”, explicațiile sunt și mai sumare: „Oferind persoanelor care au deja un credit ipotecar/imobiliar, un pachet de refinanțare pentru sume cuprinse între 35 000 euro și 70 000 euro (în funcție de numărul de camere și suprafața apartamentului), astfel încât sumele de rambursat lunar către bănci să descrească substanțial.” Și atât. De unde vor fi oferite sumele? În ce condiții? Sunt întrebări la care oferta electorală a candidatului George Simon nu are răspuns.

Surprizele nu se opresc aici. La capitolul „alte măsuri din Planul Simion”, printre generalități de genul „școală, sănătate, familie”, apare o altă „aroganță”- „Case la 1 leu”. Bineînțeles fără nicio explicație. Există și un „Plan Simion pentru politică externă” pe site, însă doar cu numele. Rubrica nu are niciun conținut.

Mesajul suveranistei Șoșoacă: „Dumnezeu nu e vaccinat”

Oferta electorală a candidatei la președinție Diana Șoșoacă nu poate fi găsită pe site-ul partidului sosro.ro. Pe prima pagină apar mai multe articole precum „Se pregătește o nouă pandemie”, „Distrugerea mineritului românesc”, „Diana Șoșoacă a fost dată afară din sala de plen, deoarece a pledat pentru libertatea de exprimare și credința în Dumnezeu”.

Dacă vrei să accesezi conținutul acestor articole vei primi următorul mesaj în limba engleză: „403 accesul spre această resursă este interzis”.

În partea de jos a site-ului găsim niște articole publicate în urmă cu câteva luni bune, cel mai recent, din 24 ianuarie 2024, se referă la Alexadru Ioan Cuza și Unirea Principatelor.

Nici pe pagina de Facebook Diana Iovanovici Șoșoacă oficial nu găsim un program electoral structurat, ci clipuri cu activitatea din Parlamentul European în care candidata SOS atrage atenția că se mai pregătește o pandemie: „Se pare că nu v-a ajuns plandemia de Covid care nu a existat niciodată, acum începeţi cu o altă pandemie şi vă duceţi în Africa unde nu aveţi nici o competenţă. (...) Aţi încercat să distrugeţi creştinismul şi aţi încercat să-l umiliţi pe Djokovici care anul acesta v-a dat cea mai mare palmă şi a răzbunat întreaga mizerie care a fost făcută. Nu vă vom permite pentru că Dumnezeu nu e vaccinat, iar în România 88 la sută nu sunt vaccinaţi. Încetaţi cu această dictatură!”.

În alte intervenții, Șoșoacă cere cere activarea mecanismului de protecție civilă europeană, pentru ajutarea victimelor inundațiilor din România.

Într-o altă intervenție, ea le plânge de milă cetățenilor Belarusului şi ai Rusiei care ar fi victimele faptului că autoritățile europene confundă „guvernul cu tot ceea ce înseamnă cetăţenii acestor state”. „Vreau să vă întreb, nu vă interesează securitatea graniţelor atunci când ucrainenii care nu sunt opriți absolut deloc şi pot să calce, să bea la volan, aşa cum se întâmplă în România, și omoară oameni pe străzi şi nu li se controlează nici unul dintre transporturi, asta nu vă interesează când e vorba de securitatea Europei?” – mai transmite ea Parlamentului European.

Într-una dintre postări, Șoșoacă citează din jurnalistul Ion Cristoiu, care ar fi afirmat: „Toți candidații la președinție au devenit peste noapte suveraniști ca Șoșoacă”.

Analist politic: „președintele n-are foarte multe atribuții când e vorba despre chestiuni de politică internă”

Lectorul universitar şi analistul politic George Jiglău, preşedintele Centrului pentru Studierea Democraţiei din cadrul UBB, a analizat pentru „Adevărul” oferta electorală a fiecărui candidat.

Prima observație a lui Jiglău a fost că niciunul dintre candidați nu a venit cu „un plan foarte concret în momentul acesta”.

„Pot să înțeleg asta, pentru că în perioada asta se strâng semnături, se construiește notorietatea, se conturează imaginea pe care vor s-o comunice candidații, sunt împânzite orașele cu afișe. E un efort mai degrabă administrativ și de câștigare de notorietate, să spunem, de obișnuirea publicului cu imaginea lor de candidați la prezidențiale. Partea va veni pe măsură ce se apropie alegerile”, explică el.

Jiglău a mai susținut că nu ar trebui să ne așteptăm la planuri foarte concrete, având în vedere faptul că „președintele n-are foarte multe atribuții când e vorba despre chestiuni de politică internă, ci este mai degrabă un creator de agendă, un mediator ș.a.m.d. Importante sunt atribuțiile din zona de securitate și de politică externă.”

Există două trăsături comune ale tuturor candidaților, anume că insistă asupra elementului patriotic, naționalist, și sunt, prin definiție, politicieni conservatori.

„Natura competiției cumva îi duce în direcția aia, pentru că fiind alegeri prezidențiale, trebuie să atingi un pic fibra naționalistă pentru că ești președintele unei națiuni și vorbești despre interesele țării în raport cu partenerii internaționali ș.a.m.d. Cumva pot să înțeleg că n-au de ales decât să vorbească și despre lucruri de genul ăsta. Dar pe de altă parte, un alt motiv este că toți candidații sunt conservatori la modul sincer. Acum, patriotismul e firesc dacă vrei să fii președintele unei țări, problema este să nu meargă prea departe. Adică să depășească niște linii roșii”, spune el.

Redăm mai jos, analiza lui Jiglău pentru fiecare candidat.

Oferta electorală a candidatului la prezidențiale Marcel Ciolacu:

„Programul lui are acest specific al unui personaj care este prim-ministru. Nu vrea să disocieze, până la urmă, foarte tare programul lui de candidat la președinție de agenda lui de prim-ministru. Până la urmă, pe asta o stăpânește. Ca și candidat la președinție va continua să vorbească așa cum o face ca prim-ministru. Din punctul acesta de vedere, este mult mai orientat către politica internă, să spunem, raportat la atribuțiile pe care le va avea ca președinte.”

Jiglău a mai susținut că Ciolacu trebuie să convingă electoratul că poate fi mai mult decât este acum.

Oferta electorală a candidatului la președinție Nicolae Ciucă:

„Are o candidatură foarte dificilă. E o candidatură care, inclusiv la nivel de partid, trebuie să convingă, cu atât mai mult la nivel de public. Deocamdată, și chiar și în contextul scandalului despre costurile cărții, mi se pare că candidatura Ciucă suferă de pe urma faptului că este plasat foarte mult în zona asta militară. Cartea și toată povestea cu bătălia din Irak ș.a.m.d. nu au ajutat foarte tare, pentru că îi reduce cumva imaginea în zona aceea. Aproape nimeni nu vorbește despre Ciucă ca prim-ministru, că totuși a fost prim-ministru un an. Și nu-și amintește nimeni sau nu vorbește nimeni despre niște chestiuni care s-au întâmplat specific în perioada în care a fost prim-ministru. Mi se pare ca nu are anvergura de viitor președinte, fiind limitat la imaginea asta de fost militar.”

Oferta electorală a candidatului la prezidențiale Mircea Geoană:

„Mircea Geaoană este, deocamdată, genul de candidat care încearcă să întindă mâini, aproape la propriu, către toate zonele politice. Și cumva e normal să fie așa, pentru că în mod clar e un candidat atipic. N-am mai avut un asemenea candidat în alegeri prezidențiale care să fie independent și să aibă șanse la rezultat format din două cifre care să nu aibă în spate un partid. Din postura asta e clar un candidat care va lua voturi de la toată lumea. E normal ca discursul lui să meargă în toate direcțiile, dar aceasta se poate transforma și un într-un dezavantaj, pentru că s-ar putea să antagonizeze o zonă sau alta. Pentru cei progresivi să fie prea conservator pe alocuri, iar pentru cei foarte conservatori să fie prea progresist. E posibil să-l și coste, doar că e foarte greu de cuantificat în momentul acesta”.

Oferta electorală a candidatului la prezidențiale Elena Lasconi:

„Elena Lasconi, cred că e un personaj care generează niște disonanțe cognitive electoratului USR, cât a mai rămas din el, pentru că este un mesaj usr-ist atipic până la un punct, discursul acesta anti-partide care au deținut puterea până acum, USR fiind singura variantă, după care are toate nuanțele acestea suplimentare de limbaj, de discurs politic pe care USR nu le-a avut niciodată. Deci, în mod evident e un candidat conservator și mi se pare că se duce tot mai tare în direcția aia, excesul de apariții în costum popular și nu mai spun de semnele religioase pe care le afișează ș.a.m.d. E cred mult mai mult decât poate asimila un electorat al USR, care de bine de rău, a îmbrățișat zona asta progresistă, măcar în baza poziționării de la referendumul pentru familie din 2018. În mod clar e un personaj care se pricepe și căreia îi place să comunice public și asta s-ar putea să-i aducă voturi în plus și raportat la cei 8% ai USR-ului de la europarlamentare. Nici nu e greu să te duci mai sus, dar pe de altă parte, s-ar putea să și piardă voturi din zona aceea de electorat progresist al USR-ului fără de care nu prea văd cum ar putea avea șanse, numeric vorbind, să ajungă în un turul doi.”

Oferta electorală a candidatului la prezidențiale George Simion:

„E un personaj care, spre meritul lui în raport cu alți candidați la președinție, a simțit mai repede niște teme pe care poate să pună degetul. Și nu cred că a simțit el așa din flerul lui, ci pur și simplu a văzut că subiectele acelea merg. De exemplu, la povestea cu locuințele de 35.000 euro, el a văzut că Nicu Ștefănuță a avut o campanie în care a fost coerent pe tema locuirii. A fost singurul care a vorbit foarte apăsat pe subiectul acesta, motiv pentru care l-au votat foarte mulți tineri și oamenii îngrijorați de prețurile mari la locuințe din zonele urbane. Și atunci Simion a văzut că merge tema asta, doar că a luat-o și a folosit-o atâta cât știe el și cum știe el. Adică într-un mod populist, chiar toxic, cu conținut zero, până la urmă.

Temele astea pe care în mod inteligent, politic, să spunem, le simte și încearcă să le folosească, le folosește într-un mod complet manipulator și mincinos. Și păcat este nu neapărat că vorbește el despre asta, nici măcar faptul că vorbește mincinos despre lucrurile astea, ci că ceilalți candidați nu vorbesc încă despre lucrurile astea sau că nu intervin pe subiectele respective. Nu cred că va reuși, cu acest discurs, să convingă mulți nehotărâți. Cine nu-l simpatiza deja mă îndoiesc că dintr-o dată se va lăsa convins că a 2-a zi după ce câștigă chiar va da case de 35.000 euro. Nu cred că alegătorii sunt chiar atât de puțin sofisticați, să nu zic altfel.”

Oferta electorală a candidatei la prezidențiale Diana Șoșoacă:

„Face ce știe, practic ea este într-o campanie continuă, adică și ea, și Simion, mă rog, în felul lui, și partidele lor, așa sunt un pachet complet, ei fac gălăgie. Doamna face gălăgie, asta știe să facă, strigă la propriu, dar nu e doar așa de termen de mesaje gălăgioase. Și tonul e foarte gălăgios. Și întotdeauna când cineva face gălăgie îți atrage atenția, te uiți să vezi cine face gălăgie și de ce. Deci asta este strategia ei. A dus-o în Parlament European, în contextul alegerilor de atunci. A trecut pragul, poate îl va trece din nou și acum.”