Noile reguli pentru publicitatea politică aduc restricții pe platformele online din Europa. „Nu cred că doar partidele noi ar fi afectate”

Noile reguli ale Uniunii Europene privind publicitatea politică sunt menite să îmbunătățească transparența, însă produc un efect neașteptat. Platformele online aleg să interzică publicitatea politică plătită în loc să încerce să se conformeze. Analiștii politici arată că deciziile pot afecta toate partidele, indiferent că este vorba despre formațiunile mainstream sau formațiuni politice aflate la început de drum.

Potrivit noului regulament al Uniunii Europene, publicitatea politică trebuie marcată clar și să prezinte informații cu privire la cine și cât plătește pentru aceasta, precum și publicul căruia îi sunt destinate. Noul regulament privește atât publicitatea online, cât și offline și a intrat în vigoare pe 10 octombrie.

AEP subliniază că „prevederile Regulamentului (UE) 2024/900 se aplică tuturor materialelor de publicitate politică, publicate, distribuite sau difuzate prin orice mijloc de comunicare (atât prin intermediul mass-mediei tradiționale offline, cum ar fi ziarele, televiziunea și radioul, dar și prin intermediul platformelor online, al site-urilor web, al aplicațiilor mobile, al jocurilor pe calculator și al altor interfețe digitale), inclusiv în afara campaniei electorale”.

În loc să se conformeze, companiile care dețin marile platforme online aleg să renunțe la publicitatea politică plătită. Meta, compania-mamă a Facebook și Instagram, denunță „cerințele impracticabile și incertitudinile juridice introduse de regulamentul UE privind transparența și direcționarea publicității politice (TTPA)”.

„TTPA va restricționa modul în care agenții de publicitate pot ajunge la publicul lor și înseamnă că oamenii vor vedea, de asemenea, conținut mai puțin relevant. Meta își menține angajamentul de a facilita discursul politic și alegerile corecte. Acest lucru nu va împiedica persoanele sau candidații din UE să posteze și să dezbată despre politică pe platformele noastre”, explică compania.

Efectul asupra partidelor

Interzicerea publicității pe aceste rețele de socializare afectează modul în care se promovează toate partidele, indiferent că vorbim despre partide mainstream sau partide la început de drum. Totuși mediul online reprezintă doar o mică parte a unei campanii de partid, explică analiștii.

„Nu cred că doar partidele noi ar fi afectate de menținerea deciziei, spre exemplu în România, un partid nou, AUR, are cea mai amplă infrastructură online. Să faci campanii online nu înseamnă doar să aloci bani, înseamnă și să ai subiecte relevante pentru viață oamenilor și nu în ultimul rând, să ai mulți oameni de partid implicați zilnic in această comunicare. Banii nu rezolva totul, nu au rezolvat niciodată, dovadă că multe campanii plătite și foarte scumpe, au fost falimentare”, subliniază fostul consilier prezidențial Valeriu Turcan pentru „Adevărul”.

Politologul George Jiglău atrage atenția această comunicare online este supraevaluată în contextul ultimelor scrutine influențate în mod puternic pe rețelele de socializare.

„Noi cred că supralicităm un pic importanța reclamelor online. Eu nu știu de vreun partid în România care să fi răzbătut în Parlament sau în funcții publice doar cu reclama online, neglijând complet reclama offline. Se merge în continuare foarte mult pe ieșit în stradă, pe mersul la manifestari câmpenești din perioada campaniei, târguri agricole. Se merge foarte mult pe campanii la firul ierbii. Trebuie să ieși, să te vadă lumea, să fii vizibil, să împarți acele pliante care și alea trebuie marcate. (...)

Noi evident că ne uităm la, nu știu, fenomenul Georgescu sau ne uităm chiar și la campania lui Iohannis din 2014, când a câștigat prima dată și deja se vorbea foarte mult de impactul reclamelor online, de pe rețelele sociale. Dar, alea vin complementare peste o campanie, hai să spunem în stilul mai clasic. Dacă nu o ai pe aia, e foarte greu să crezi că te poți scoate complet doar cu reclamă online”, arată George Jiglău.

Partidul AUR, care a reușit prima dată să intre în Parlamentul României în 2020, s-a bazat exclusiv pe promovarea online la acel moment. Pe parcursul celor peste 4 ani petrecuți în Parlament, formațiunea politică a pus bazele unui aparat de partid în țară, reușind să își deschidă filiale și în afara granițelor. În plus, partidul a dus o campanie de promovare fizică în ultimii ani, liderii formațiunii fiind adesea prezenți în diferite orașe din țară, cât și din afară.

Fostul consilier prezidențial Valeriu Turcan subliniază că noul regulament oferă ocazia unei reevaluări care poate îmbunătăți modul în care se promovează partidele, amintind de deturnarea campaniei online a liberalilor în beneficiul fostului candidat la prezidențiale Călin Georgescu:

„S-ar putea ca decizia de a interzice reclamele să fie corectată pe parcurs, la presiunea multor actori politici care acum își văd afectată negativ dorința de a comunica cu opinia publică. Această problema obligă și META să facă o distincție mai clară între campanii politice legitime și propagandă anti-europeană dar și partidele să fie puțin mai creative în campaniile pe care le derulează. La campaniile din 2024 de exemplu, partidele au aruncat banii pe fereastă și am avut și campanii plătite de un partid, gen PNL, dar făcute pentru Călin Georgescu”.