Nicușor Dan critică decizia CCR: „Este în contradicție cu un principiu esențial al democrației – transparența”
0Nicușor Dan a criticat decizia de joi a Curții Constituționale a României, potrivit căreia declarațiile de avere și de interese nu mai trebuie să includă bunurile și veniturilor soților și copiilor.
Președintele României cataloghează decizia CCR drept una „surprinzătoare” și spune că este responsabilitatea Parlamentului „să corecteze cu celeritate” eventualele deficiențe de natură tehnică ale cadrului legislativ, dacă ele vor fi identificate de CCR în motivarea deciziei de joi, care a dus la secretizarea averii membrilor de familie ai demnitarilor.
„Decizia surprinzătoare a Curții Constituționale anunțată astăzi este în contradicție cu un principiu esențial al democrației – transparența în exercitarea funcțiilor publice.
Accesul cetățenilor la informații privind declarațiile de avere ale demnitarilor este o garanție a integrității și responsabilității în spațiul public, iar acest principiu trebuie apărat cu fermitate.
În cazul în care motivarea deciziei identifică deficiențe de natură tehnică în cadrul legislativ actual, este responsabilitatea Parlamentului să le corecteze cu celeritate”, a scris Nicușor Dan pe Facebook.
Decizia CCR permite secretizarea averilor soților și copiilor demnitarilor
Amintim că CCR a decis joi că prevederile legale potrivit cărora declaraţiile de avere trebuie să conţină şi bunurile şi veniturile soţilor sunt neconstituţionale, admiţând astfel o sesizare vizând două articole ale Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.
Decizia care permite ascunderea averilor soților și copiilor a fost luată în unanimitate de CCR, în timp ce decizia legată de interzicerea publicării acestor declarații a fost adoptată cu majoritate de voturi.
Cum a cexplicat CCR secretizarea averii membrilor de familie ai demnitarilor
Curtea a argumentat că, deși transparența este un scop legitim, publicarea online a acestor date încalcă dreptul la viață privată. Depunerea lor la ANI este considerată suficientă.
„Curtea a reținut, în ceea ce privește prevederile art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010, că acestea contravin dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituție, prin prisma nerespectării exigențelor calitative pe care redactarea textelor de lege trebuie să le întrunească pentru a fi în concordanță cu principiul legalității. Aceasta, deoarece declarația de avere, fiind o declarație pe proprie răspundere angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu, o persoană neputând fi ținută răspunzătoare din punct de vedere penal pentru fapta/declarațiile altei persoane. Or, prevederile de lege criticate care instituie obligația de a declara nu doar veniturile proprii, ci și drepturile și obligațiile soțului/soției și ale copiilor aflați în întreținere, nu țin cont de modificările legislative aduse Codului civil în materia regimului juridic al bunurilor soților și determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informații pe care acesta nu le deține/nu le cunoaște în mod direc”, se arată în motivarea deciziei, pribind
În ceea ce privește prevederile celuilalt articol art.6 alin.(1) lit.d) și art.12 alin.(6) din Legea nr.176/2010, Curtea a constatat că publicarea declarațiilor de avere și de interese pe site-ul instituției în cadrul căreia își desfășoară activitatea declarantul și pe cel al Agenției Naționale de Integritate contravine art.1 alin.(5) și art.26 din Legea fundamentală.
„În acest sens, Curtea a efectuat un test de proporționalitate, constatând că este de netăgăduit faptul că prevederile legale criticate au fost edictate în scopul prevenirii corupției și asigurării transparenței vieții politice, urmărind, așadar, un scop legitim. ”, potrivit unui comunicat CCR.
Potrivit CCR, soluția pronunțată nu trebuie să aibă ca efect eliminarea obligației persoanelor prevăzute de lege de a da declarații de avere, ci doar ca aceste declarații să nu mai fie publicate pe site-urile menționate, urmând ca ele să fie înaintate Agenției Naționale pentru Integritate, care să le gestioneze potrivit competențelor prevăzute de lege.