Lungul drum spre anticipate. De ce PSD și AUR readuc această temă în discuție
0Alegerile anticipate reapar frecvent în discursul liderilor politici — fie ca temă a opoziției, fie ca amenințare în interiorul coaliției de guvernare. În România, organizarea de alegeri anticipate nu s‑a întâmplat niciodată până acum și este o procedură complexă, prevăzută de Constituție și dependentă de decizia șefului statului.
„Anticipate înseamnă niște luni de instabilitate politică extrem de gravă pentru situația complicată în care ne aflăm economic și social”, explică politologul George Jiglău.
Referitor la motivațiile politicienilor care readuc subiectul în spațiul public, el susține că AUR, din punct de vedere politic, nu deține o influență reală asupra deciziilor care se iau acum. Însă, indiferent de rezultat, AUR fie este avantajat de această dinamică, fie își menține poziția actuală, continuând să amplifice tensiunile din jurul guvernării.
În cazul PSD, în schimb, sunt două variante. „Fie cei care vehiculează un astfel de scenariu sunt sinceri și cred că ar fi bun un astfel de scenariu pentru partid, ceea ce mi s-ar părea o dovadă de incompetență politică, lipsă de maturitate. Fie nu sunt sinceri, dar o spun ca pe o amenințare, ceea ce se întâmplă de jumătate de an încoace”, menționează specialistul.
Dar, continuă el, dacă s-ar concretiza un astfel de scenariu, PSD și-ar pierde poziția actuală, ajungând „vioara a doua” într-un guvern condus de AUR, partidul neavând șanse în momentul actual să se mai coteze pe primul loc în cazul unor alegeri parlamentare. „Simplul fapt de a vehicula un scenariu în care tu devii vioara 2 pentru AUR este ceva de neconceput pentru un partid serios”, concluzionează politologul.
Discursul opoziției, dublat în Executiv
Amintim că, AUR readuce în discuție posibilitatea organizării alegerilor anticipate, folosind ocazia publicării manifestului politic „Opoziție totală – Opoziție națională” — un document‑program prin care partidul își stabilește direcțiile de acțiune în actualul context politic, social și economic și reafirmă obiectivul de a provoca alegeri parlamentare anticipate.
Discursul partidului de Opoziție este însă acum, dublat chiar din centrul Executivului, acolo unde PSD analizează participarea la guvernare, un demers al căror rezultate vor fi evaluate după aprobarea bugetului de stat.
„Nu există altă alternativă de guvernare, în acest moment. Putem să ieșim din guvernare, din această coaliție, și mergem spre anticipate. Își dorește cineva anticipate?”, întreba șeful PSD, Sorin Grindeanu, la începutul anului, după anunțarea analizei interne.
Cât de greu pot fi declanșate alegerile anticipate
Conform Constituției, alegerile anticipate pot fi declanșate în România doar în situația în care Parlamentul nu acordă votul de încredere pentru formarea unui guvern în termen de 60 de zile și respinge cel puțin două propuneri de prim‑ministru, după care președintele țării poate decide dizolvarea Legislativului și convocarea unui nou scrutin.
„Preşedintele poate semna decretul de dizolvare a Parlamentului, act premergător stabilirii noilor alegeri legislative, dacă Parlamentul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”, prevede Constituția.
Însă, în Constituție se mai precizează că Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într‑un an și că această măsură este interzisă atât în ultimele șase luni ale mandatului președintelui, cât și pe durata stării de mobilizare, război, asediu sau urgență