Ludovic Orban, primul liberal care se raliază lui Tăriceanu, în cererea de demisie a Liviei Stanciu. Care este poziţia PNL
0Din platoul Antenei 3, Ludovic Orban, prim-vicepreşedinte PNL şi liderul deputaţilor PNL, spune că Livia Stanciu ar trebui să demisioneze din funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), că preşedintele Klaus Iohannis şi ministrul Justiţiei ar trebui să intervină pentru demarerea unei anchete în ceea ce o priveşte pe şefa ÎCCJ, că măsura arestului preventiv se ia prea uşor, în unele cazuri cu încălcarea Constituţiei.
„Livia Stanciu are mai multe motive pentru care trebuie să îşi prezinte demisia. Primul, că nu şi-a plătit datoriile. Nu poate fi un reper de moralitate aflat în fruntea celei mai importante instanţe din Romania o persoană care nu îşi plăteşte, nu îşi cunoaşte datoriile. În al doilea rand, faptul că preşedintele ÎCCJ care trebuie să fie omul cel mai credibil în materie de judecată şi de împărţire a dreptăţii a putut să formuleze o plângere penală împotriva unei persoane care nu i-a facut nimic. Numai fiindu-i frică probabil că cine ştie ce i s-ar putea întâmpla dacă nu îşi plăteşte datoriile. În al treilea rând, ceea ce a declarat acum nu se referea la ancheta CSM în cazul domniei sale sau în cazul procurorilor sau judecatorilor care au pronunţat arestul preventiv, ci la ancheta referitoare dacă nu cumva domnul Tăriceanu a încălcat puterea judecatorească“, a spus Orban, invitat la „Sinteza Zilei“, moderată de directorul Antena Mihai Gâdea.
„Cazul poate fi analizat doar de CSM“
Purtătorul de cuvânt al PNL, deputatul Ionuţ Stroe, nu a dorit să comenteze declaraţiile liderului deputaţilor PNL, Ludovic Orban, dar a transmis poziţia pratidului vizavi de cererea lui Tăriceanu privind demisia Liviei Stanciu. „PNL respinge orice fel de demersuri politice în legătură u Justiţia. Ingerinţa politicului în zone de Justiţie este inadmisibilă. În solicitarea demiterii/demisiei există o mare confuzie legată de raporturile instituţionale şi atribuţiile puterilor în stat. Cazul mult comentat în ultimele zile poate fi analizat doar de CSM“, este poziţia PNL, exprimată de purtătorul de cuvânt al partidului, Ionuţ Stroe, transmisă la solicitarea „Adevărul“.
Prim-vicepreşedintele PNL spune că trebuie demarată o anchetă de către CSM şi că este necesară intervenţia preşedintelui Klaus Iohannis şi a ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc. „CSM-ul este obligat să efectueze o anchetă serioasă în această speţă şi eu cred că pe lângă CSM, că dacă va fi lasat CSM-ul în care se află un judecator precum Danileţ, care iese la televizor să o spele cu detergent în mod intenţionat, sa creeze nişte false percepţii că de fapt nu este nevinovată doamna Rarinca, că de fapt au fost implicaţi jurnalişti. Nu am mari speranţe într-un CSM în care se găseşte un om ca Danileţ. Sunt şi oameni de caracter acolo. Dar eu nu cred să existe vreun judecator în România de astăzi care să stea pasiv în această speţă şi să suporte anatema că în fruntea celei mai importante instanţe să stea Livia Stanciu. Mai este Avocatul Poporului şi da, eu cred că şi Preşedintele României şi ministrul Justiţiei trebuie să aibă o intervenţie nu neapărat în a pune presiune pe CSM ci în a determina să efectueze cu adevărat o ancheta“, a mai spus liderul PNL.
„Nu suntem în măsură să cerem noi demisia“
Preşedintele Comisiei Juridice, senatorul PNL Cătălin Boboc, spune că politicienii nu pot vobi de demisia unui magistrat, arătând, astfel, că dezaprobă poziţia colegului său, Ludovic Orban. „Poziţia partidului nu are cum să fie decât una singură: putem discuta despre orice , putem formula opinii despre orice, dar singura instanţă pentru instanţe este CSM. Cu privire la demisia cuiva din Justiţie, ca simpli cetăţeni putem formula orice opinie pentru că trăim într-o ţară liberă, dar noi nu putem formula astfel de opinii decât după ce cei în drept să facă asta fac nişte verificări. Nu avem o legătură cu asta, nu avem o implicare. Este foarte bine să fii rezervat pentru că avem nişte proceduri, nişte instituţii, legi pe subiectul acesta. Sunt în Justiţia noastră nişte mecanisme de autoreglare. Instanţa a pronunţat o decizie contra plângerii venită din partea preşedinteui ÎCCJ. Oamenii aceia puteau să spună „este colega noastră, chiar preşedinta ÎCCJ, hai să-i dăm dreptate“. Nu au făcut-o. Nu suntem noi în măsură să-i cerem demisia cuiva“, a spus şi liberalul Cătălin Boboc, preşedintele Comisiei Juridice din Senat, pentru „Adevărul“.
În acest context, Ludovic Orban a criticat măsura arestului preventiv. „Presedintele ICCJ a făcut o plângere faţă de o persoană vinovată. Mai multe complete au dat prelungirea arestului preventiv până la şase luni. Să dai arest preventiv împotriva unei persoane care nu putea sa facă niciun fel de rău, nu deţinea o funcţie publică, de atâtea complete este un lucru care trebuie sa îngrijoreze orice cetăţean din ţara aceasta. Prea uşor se dă arestul preventiv. Eu mă despart de alţi colegi de-ai mei care spun că trebuie schimbată legea. Legea aşa cum este ea astăzi este aplicată prost şi abuziv. Aţi auzit, v-a spus de cazuri de arest preventiv de doi ani de zile. Conform Constituţiei României, nu poate exista un arest preventiv mai lung de 180 de zile. Atât limitează Constituţia României, deci este o încalcare grosolană a Constiuţiei“, a mai spus Orban.
Lecţia de drept a lui Iohannis pentru Tăriceanu
Preşedintele Klaus Iohannis a răspuns scrisorii semnate de Călin Popescu Tăriceanu, în care şeful Senatului îi cerea „să le înlăture, prin demitere ori prin demisie, din funcţiile pe care le ocupă în mod nedemn, pe Livia Stanciu, preşedintele Curţii Supreme, şi Laura-Codruţa Kovesi, procurorul-şef al DNA“.
„Referitor la solicitarea de înlăturare din funcţie a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precizez că Preşedintele României nu dispune de asemenea competenţe constituţionale sau legale. În plus, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi al procurorilor nu prevede instituţia demiterii, ci pe cea a revocării, ca modalitate juridică de încetare a unei funcţii de conducere exercitate de un judecător sau de un procuror înainte de termenul pentru care a fost numit. Măsura revocării nu poate fi luată de către Preşedintele României“, se arată în răspunsul lui Klaus Iohannis pentru Tăriceanu. Şeful Senatului i-a scris lui Iohannis folosind ca pretext faptul că Mariana Rarinca, acuzată de şantaj faţă de Livia Stanciu, preşedintele Curţii Supreme, a stat timp de şase luni îăn arest preventiv, apoi a fost achitată.
„Orice persoană poate sesiza CSM“
Deşi ar fi putut să sesizeze personal Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Tăriceanu a preferat să-l introducă pe preşedinte ca intermediar. „Vă rugăm să utilizaţi poziţia pe care o aveţi în CSM prin efectul atribuţiilor dumneavoastră constituţionale pentru a solicita Consiliului declanşarea unei anchete disciplinare pe numele celor doi magistraţi, pentru a determina dacă aceştia mai îndeplinesc condiţiile profesionale şi morale pentru a activa în magistratură“, suna o altă solicitare a lui Tăriceanu către Iohannis.
Şeful statului îi indică lui Tăriceanu singura cale legală de urmat în această situaţie, aceea de sesizare a CSM, singura autoritate publică ce are competenţa să se pronunţe cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a procurorilor. „Orice persoană poate sesiza CSM, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare. Din această perspectivă, consider că, în măsura în care apreciaţi necesar, urmează să vă adresaţi direct Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât Preşedintele României nu are atribuţia de a declanşa, în numele niciunei alte autorităţi sau persoane, un asemenea demers juridic“, îi mai explică Iohannis lui Tăriceanu.
„ O situaţie particulară şi regretabilă “
De fapt, Tăriceanu s-a folosit de cazul Rarinca pentru a-i cere lui Iohannis să se alăture parlamentarilor Puterii care pledează pentru eliminarea arestului preventiv pentru corupţi. „Vă rugăm Domnule Preşedinte să vă alăturaţi neîntârziat şi fără rezerve Parlamentului României în demersul acestuia de a modifica Codul de Procedură Penală în sensul eliminării arestului preventiv pentru infracţiunile comise fără violenţă şi a înlocui suspiciuni rezonabile prin indicii temeinice ca precondiţie pentru punerea în mişcare a acţiunii penale. Este acum evident că arestul preventiv nu este o temere a oamenilor politici, ci un flagel real ce distruge viaţa şi încalcă demnitatea a mii de cetăţeni obişnuiţi care au dreptul să se bucure de protecţia legii“, se mai precizează scrisoarea lui Tăriceanu.
Preşedintele îi atrage atenţia lui Tăriceanu că un caz singular, cel al Marianei Rarinca, nu constituie un motiv pentru modificarea legislaţiei penale. De altfel, şeful statului subliniază că demersul parlamentarilor PSD de modificare a legislaţiei penale a început înainte ca Mariana Rarinca să fie achitată. „În opinia mea, o situaţie particulară şi regretabilă precum cea menţionată în scrisoarea dumneavoastră trebuie analizată în primul rând în cadrul autorităţii judecătoreşti, cu prioritate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce nu exclude dezbaterea civică asupra ei, însă nu presupune cu necesitate valorificarea unui astfel de precedent în plan politic. Refuzul meu de a mă ralia unui demers parlamentar de modificare a legislaţiei penale rămâne ferm, cu atât mai mult cu cât toate aceste modificări legislative par a urmări diminuarea capacităţii autorităţii judecătoreşti de instrumentare a dosarelor penale, inclusiv a celor de mare corupţie“, conchide Iohannis.
Pe aceeaşi temă:
Preşedintele Klaus Iohannis îi transmite preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, că nu are competenţe pentru a le demite din funcţii pe Laura Codruţa Kovesi, procurorul-şef al DNA, şi Livia Stanciu, şefa ÎCCJ. Totodată, Iohannis îi atrage atenţia lui Tăriceanu că un caz singular, aşa cum este cel al Marianei Rarinca, nu poate constitui un motiv suficient pentru modificarea legislaţiei penale, demers pe care nu-l susţine.
Fostul preşedinte Traian Băsescu a taxat, pe Facebook, gestul lui Călin Popescu Tăriceanu de a-i cere preşedintelui Klaus Iohannis să le schimbe din funcţie pe Laura Codruţa Kovesi şi pe Livia Stanciu. Băsescu aminteşte şi de bileţul roz din 2006.
Premierul Victor Ponta spune că gestul lui Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, de a-i adresa o scrisoare preşedintelui Klaus Iohannis, în care îi cer schimbarea Laurei Codruţa Kovesi, procuror-şef al DNA, şi Livia Stanciu, şefa ÎCCJ, este unul politic pentru că şeful statului nu are pârghiile necesare să le demită pe cele două.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, împreună cu alţi patru parlamentari PLR, i-au transmis o scrisoare preşedintelui Klaus Iohannis, în care îi cer sancţionarea şefei DNA, Laura Codruţa Koveşi, şi a şefei ÎCCJ, Livia Stanciu. Solicitarea celor cinci aleşi vine după ce DNA a cerut toate înscrisurile de la Comisia de Regulament a Senatului din ultimii doi ani, care îl vizează direct pe senatorul PSD Dan Şova.