Lansarea Alianței Dreapta Unită, marcată de scandalurile din USR
0USR, PMP și Forța Dreptei și-au lansat candidații și programul electoral pentru europarlamentare într-un climat tensionat, în condițiile în care partidul condus de Cătălin Drulă se confruntă cu mai multe scandaluri, fiind cerută inclusiv asumarea prin demisie a unui eșec la primele alegeri.
Cel mai mare partid al noii alianțe este și cel care s-a confruntat cu cele mai multe probleme. Încă de la începutul zilei, între un eurodeputat ales pe listele USR, Vlad Gheorghe, și conducerea partidului a început un schimb de replici la distanță, după ce Gheorghe nu a fost lăsat să participe la Comitetul Politic. Conducerea USR a argumentat că Gheorghe e suspendat fiindcă nu și-a plătit cotizația, în timp ce eurodeputatul a acuzat partidul că e ilegal ceea ce a cerut, adică o „zeciuială“ a indemnizației sale de europarlamentar. De altfel, USR s-a asigurat că are cel puțin un actual europarlamentar pe listă, adică Vlad Botoș, care le va garanta prezența în secțiile de votare.
O a doua dispută a fost generată de Elena Lasconi, primărița din Câmpulung Muscel, persoană văzută ca principala alternativă la conducerea partidului. În ședința de Comitet Politic, Lasconi i-a reproșat lui Drulă că, după ce a primit „un șut în fund“, conducerea formațiunii a ignorat-o și o grupare e cea care ia toate deciziile. Lasconi a cerut asumarea la nivel de conducere în cazul unui rezultat de sub 20%, adică șefii partidului să plece acasă.
Planuri în spatele ușilor închise
Surse din rândul USR au precizat că pentru moment în partid nu e o masă critică în stare să producă schimbări, adică să slăbească gruparea Drulă-Ghinea-Barna. Însă testul europarlamentarelor ar putea schimba situația. În partid deja au început discuțiile despre faptul că în cazul în care Alianța Dreapta Unită ar lua sub 18%, unde 14%-15% reprezintă doar aportul USR, conducerii Uniunii să-i fie cerută demisia. Motivul e că 18% i-ar putea duce pe locul 4, „un rezultat rușinos“, în condițiile în care se prezintă ca principala formulă de Opoziție, iar PSD și PNL sunt măcinate de tot mai multe probleme legate de guvernare: proteste, greve, măsuri care afectează mediul privat.
Potrivit informațiilor „Adevărul“, un alt motiv de nemulțumire este cel legat de grăbirea lui Drulă în asumarea unei candidaturi la prezidențiale, în condițiile în care nu este un lider rodat în confruntări politice direct, prin vot uninominal. Mai precis, Drulă mereu a candidat pe o listă. Și în Timiș, acolo unde a fost cap de listă la Camera Deputaților, partidul nu a defilat la ultimul scrutin, fiind doar trei persoane alese, în timp ce PNL a scos patru parlamentari, iar PSD – doi deputați. De asemenea, în interiorul USR e așteptată o conturare clară a unei alternative, în jurul primarilor performanți, cum sunt Elena Lasconi și Allen Coliban.
Totodată, la nivelul noii Alianțe încă sunt semne de întrebare privind orizonul colaborării partidelor în anul electoral 2024, în condițiile în care, pentru moment, coaliția are în vedere doar europarlamentarele. De altfel, nici în programul electoral nu există vreo mențiune referitoare la vreo continuitate pentru locale și parlamentare.