Iohannis își recâștigă, pas cu pas, atribuțiile în guvernarea PNL-PSD
0Președintele Klaus Iohannis este la un pas să fie reintrodus pe circuitul numirii șefului Direcției Generale de Protecție Internă din MAI, după ce anterior Coaliția i-a redat puterea pe care o avea în procedura de numire a marilor procurori și a conducerii ÎCCJ, pierdute în epoca Dragnea.
În plenul Senatului, în calitate de for decizional, este un proiect de lege prin care Consiliul Suprem de Apărare a Țării, structură condusă de Iohannis, va da aviz pe propunerea făcută de ministrul de Interne privind șeful Direcției Generale de Protecție Internă, președintele României fiind lăsat fără pârghii în 2017, în plin conflict cu Liviu Dragnea, șeful PSD de atunci. Prevederea privind avizul CSAT a primit deja raport de la comisia de specialitate din Senat și inițiativa figura pe ordinea de zi de miercuri, însă aleșii nu au mai apucat să dea votul.
PSD contra Iohannis
În 2017, Guvernul PSD făcea o modificare prin care Klaus Iohannis era scos din jocul pentru numirea șefului de la ceea ce în limbaj popular se numea „Doi și-un sfert”, după numele unității, adică UM0215. Practic, în iulie 2017 era promulgată legea care prevedea că directorul general al DGPI este numit și eliberat din funcție de ministrul Afacerilor Interne. La acea vreme, șefa de la Interne era Carmen Dan. Anterior, legea menționa că directorul general al DGPI e „cadru militar în activitate, numit în funcție prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului Afacerilor Interne, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării”.
Noua formă a legilor Justiţiei (intrate în vigoare la finalul lui 2022) i-a redat preşedintelui Klaus Iohannis autoritatea pe care o avea în urmă cu câţiva ani în numirea procurorilor-şefi şi în desemnarea conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Spre exemplu, şeful statului ar putea refuza de câte ori vrea propunerile de procurori, însă numai prin motivarea alegerii.
Rolul preşedintelui în alegerea procurorilor-şefi şi a conducerii Curţii Supreme a fost eliminat în 2018, când coaliţia PSD-ALDE a modificat legile Justiţiei. Concret, Klaus Iohannis a fost total exclus din procedura de numire a conducerii Instanţei Supreme (înainte putând să refuze de mai multe ori, dar motivat, propunerile), iar în ceea ce priveşte numirea liderilor Parchetului General, DNA şi DIICOT, coaliţia de la acea vreme l-a lăsat pe Iohannis cu puterea de a refuza doar o singură dată propunerea venită de la Ministerul Justiţiei pentru cele trei funcţii. De asemenea, înainte de modificările din epoca Dragnea, Iohannis putea refuza de mai multe ori, dar tot motivat, propunerile făcute.
Restanța rămasă: ANCOM
Dintre atribuțiile tăiate de PSD în perioada 2017-2019 mai rămâne cea legată de șefia ANCOM. Dacă până în 2017, președintele României numea conducerea ANCOM, la propunerea premierului, în acel an numirea trecea în responsabilitatea Guvernului, prin vot dat în cele două Camere ale Parlamentului.